Bulletin V16 de la Société des Sciences de Roumanie
Bạn đang xem bản rút gọn của tài liệu. Xem và tải ngay bản đầy đủ của tài liệu tại đây (19 MB, 260 trang )
h
i
ANUL
IANUARIE—APRiU-E 1907
XVI.
No.
^ri
2.
BULETINUL
SOCIETII DE STllNTE
X^
DIN
A
BUCURETI-ROMÂNIA
SPLAIUL GENERAL MAGHERU 2
BULLETIN DE LA SOCIETE DES SCIENCES
DE BUCAREST-ROUMANIE
SPLAIUL GENERAL MAGHERU 2
APARE SUB DIRECIUNEA SECRETARDLDÎ GENERAL
§1
A COMITETULDÎ DE REDACIE
EL CUPRINDE PROGESELE-VEBBALE ALE EDINELOR SOCIETII I MEMORIILE
PRESENTATE, CONFERINELE FCUTE ÎN SÎNUL SOCIETII, PRECUM I DRI DE SEMA
RELATIVE LA LUCRRILE NOI FCUTE ÎN STREINTATE VA CONINE DE ASEMENEA
BIOGRAFIA OMENILOR ILUTRI I LUCRRILE FCUTE DE ROMÂNI ÎN STREINTATE
SAU PUBLICITATE ÎN STREINTATE DESPRE ROMÂNIA
:
;
PREUL
ABOi\A!HK\TULUÎ ANUAL
Prix de rabonnement annuel
:
:
25 LEI IN
ERA I
STREIMTATE
25 Frs. pour Ie pays et pour Tetranger
BUCURETI
IMPRIMERIA STATULUI
I907^y^
;
BULETINUL
SOCIETII DE TIINE
BUCURESGl
ANUL
IANUARIE— APRILIE
XVI-lea.
No. 1
i
2.
PROCES-VERBAL
al
edina
L.
edinei
dela
24 Martie ipo6
se deschide la orele 9 seara sub
preedinia D-lui
Prof.
Mrazec.
La
ordinea
comunicarea D-lui Prof. Teclu din Viena:
zilei fiind
asupra unor date noui relativ la studiul flacâreii>,D-sa. ia cuvântul în aplauzele unei numeroase asistene.
D-sa prezint, o serie de aparate, pe cari le-a imagfinat cu ocazia
cercetrilor fcute asupra flacrei,
becului, ce
i
care l-au condus la construcia
poart numele su. Descrierea
tuturor aparatelor a fost
însoit de experiene remarcabile prin preciziunea i elegana
lor.
Aparatele prezentate au fost construite pentru demonstrarea
urmtoarelor fenomene
i)
:
Formarea apei prin combustiune. Aparatul^
scop, e de o simplicitate
desvârit i
permite
construit în acest
s se culeag dup
ap
rezul-
tub, atunci
când
trecerea câtorva minute de ardere, primele picturi de
tate prin combustiune
2)
Despicarea flacrei
se scade
i
coborârea
proporiunea gazului
timp demonstreaz
i
în
ei într^un
amestecul comburent
;
în
acelai
exploziunea amestecului, atunci când con-
centraia relativ a componentelor a atins o
anumit proporiune.
BULETINUL SOCIETII DE
3)
Stpânirea fenomenului coborârei flacrei din expr^riena pre-
cedenta prin modificarea dispozitivului,
4) Reversibilitatea arderei unui
Aceste experiene fcute
flacrei
ale
libru
,
i-au
construirea unui bec,
obin
de
TIINE
al
în
dat
gaz
i
într'altul.
scop de a studia condiiile de echitoate
necesare
elementele
crui avantag-iu
c
este
maximul de temperatur pentru o
permite
s
se
determinat
cantitate
o-az.
Pentru a demonstra repartizarea cldurei
flacra becului, D-nu
în
Prof.
Teclu întrebuineaz plci de lemn, cu care
dup
diferitele ei seciuni. Figurile
în
pentru
chip simplu
diferitele
i
de ardere
întretae flacra
astfel
obinute arat,
convingtor, existena diferinei de
cldur
în
zone ale flacrei.
Alturi de aceste experiene
flacrei D. Prof.
relativ la studiul
Teclu prezint aparate noui construite de D-sa pentru prepararea
ozonului
i
altele
pentru demonstrarea solidificrei bioxidului de
carbon, acestea din
în
urm
permiând
ca solidificarea
vase de sticl, ceea ce face ca fenomenul
toat frumuseea lui.
Terminând comunicarea
mirea, pe care o simte
D. Prof. Teclu îi
sa,
dup
s poat
s se
fl
produc
observat în
exprim mulu-
o îndelungat carier de profesor,
având ocaziunea de a putea vorbi
în
limba sa
matern
în
faa unui
public tiinific atât de numeros.
D. Preedinte
mulumete
D-lui Prof. Teclu pentru interesantele
D-sale comunicri, care ne-au artat, pe
lâng
acela timp i
calea,
construciuni de aparate,
în
construcia becului su, cunoscut
Comunicarea
a fost
urmat
i
ingenioasele sale
pe care a ajuns
întrebuinat în toat lumea.
la
'
de o cald manifestare de simpatie
din partea Societei pentru veneratul savant.
D. Dr. A. OsTROGOvici prezint o lucrare
cu D. Ing.-chim. T. Silbermann, relativ
la
n
fcut în colaboraiune
Aciunea halogenilor
asupra aminelor aromatice i întrebuinarea
anumite materii color antey>.
lor la sintesa
unor
Studiind aciunea halogenilor asupra aminelor aromatice (mai
ales
asupra
iau
natere o
anilinei) la
serie
temperaturi mai ridicate, D-lor au gsit
c
de materii colorante din clasa indulinelor.
Pentru a ptrunde în natura intim a reaciunei au fUcut apoi
RULETIiNUL
SOCIETII DE TIINE
s reacioneze anilin cu anilinele halogenate,
terii
obinând
astfel
ma-
colorante din aceai clas.
c
clorul, chiar în stare nscând
Pe de alt parte au observat
conduce la un rezultat identic; astfel prin aciunea bioxidului de
plumb asupra clorhidratului de anilin la temperatura ordinar,
au cptat o materie colorant brun, care topit, mai departe, cu
natere deasemenea la o indulin.
clorhidrat de anilin
d
Substana brun constitue
i
va
fi
deci o
faz intermediar a reaciunei
obiectul unui studiu special. Bioxidul de
plumb poate
fi
în-
locuit cu oxig-en sau cu aer, trecând aceste gaze într'un amestec
înclzit de chlorhidrat de anilin
i SiLBERMANN au
i puin
putut dovedî
c
anilin. D-nii Ostrogovici
reaciunea aceasta e gene-
ral.
un amestec de anilin i de a-naftilamin
au obinut o rosindulin. Punând îns în prezen de anilin o
amin metilat la nucleu (de pild paratoluidina) atunci au obinut,
cum era de prevzut, parafuxina. In aceast din urm reaciune se
observ o deosebire de funcionare între halogeni. Pe când iodul
un rendement excelent în fuxin, bromul nu
d^cât urme,
Astfel întrebuinând
d
d
restul fiind induline
i
crisanilin, iar clorul
nu produce decât nu-
mai induline i crisanilin.
Metodele
au
fost
unde
descrise, constituind procedeuri aplicabile în industrie,
obiectul unei cereri de brevet în
Germania i
în alte
ri,
industria materiilor colorante e desvoltat.
edina
se ridic la orele io Y^-
Preedinte, L. Mrazec.
Secretar,
Teodor Saidel.
:
BULETINUL SOCIETII DE
TIINE
PROCES-VERBAL
al
edina
edinei
dela 22 Ianuarie
se deschide la orele 8 ^/4 sub
i^oj
preedinia D-lui
Prof.
D^
Bungheianu.
D4 Prof. Mrazec
vorbete despre cute cu sâmbure de strpun-
gere:
Iviri
neregulate ale straturilor unei formaiuni geologice
locul sedimentelor
aparinând unei
alte
în mij-
formaiuni sunt de mult
cunoscute.
Aceste fenomene tectonice se pot clasa
în 3 categorii
aj In klipe de penetraiune, care se întâlnesc mai ales în regiuni
intensiv cutate, în adâncimi mari
h] In klipe exotice^
i
produse sub presiune.
rmie ale unei cute culcate
încât straturile mai vechi vin
i
înclicate,
aezate pe rocele unei formaiuni mai
tinere.
c) Insule, de obiceiu martori a unui uscat
i
care sunt înconjurate
sau chiar acoperite de sedimente terigene.
i în regiunile subcarpatice ale României se cunosc iviri de formaiuni vechi în mijlocul altor mai tinere.
Tietze i Coblcescu au relevat de mult prezena srei în straturi
c
sarea e pliocenic,
Coblcescu o considera ca eruptiv. Teisseyre
i Mrazec au artat
tinere pontice
mai
târziu,
i
levantine. Tietze admitea,
c sarea e miocenic i c a alunecat din straturile mio-
cenice în cele pliocenice graie formei sale speciale
tectonice. Sarea a
crei
form
primoidial a
cu mrgini subiate a fost transformat
i
presiunilor
aceea a unei
lentile
într'un elipsoid alungit,
form
fost
pe care o datorete atât plasticitei sale cât i presiunilor.
Studiind mai de aproape unele din cutele subcarpatice D-1 Prof.
strpungerea nu e restrâns numai la regiuni cu
Mrazec a gsit,
c
masive de sare,
ci
c în
general o strpungere a sâmburelui unui
anticlinal prin bolta sa e
un fenomen normal
în cutele
post plio-
cenice.
Intr'o
cut
cu sâmburele de strpungere straturile sâmburelui sunt
BULETINUL SOCIETII DE
înclinate decât straturile ce alctuesc bolta
mai tare
clinalului încât
i
aripile anti-
rezult o stratificaie discordant, care se poate es-
puin
plica mai
cri
TIINE
laminaj a straturilor, de cât prin alune-
printr'un
în culise.
Caracteristic mai este,
clinalele
c în regiunile de cute de strpungere,
arat o dispoziie
aa
tot
de neregulat a
mai vechi sunt de obiceiu foarte
turile cele
dicm
în seria lor, cu
tinere
formeaz adevrate pturi.
atât ele devin
înclinate
aparena unei discordane,
;
cu cât ne
mai orizontale, încât
In general stratificaia în regiunile de cute de
sin-
straturilor. Stra-
cele
ri-
mai
strpungere are
care de multe ori a fost interpretat ca
o transgresiune.
Cutele de strpungere
ceiu e
restrâns
arat
în
general o aplecare, care de obi-
sâmburele cutei; aplecarea trece uneori
la
într'o în-
clecare. In cazul acesta creasta boitei anticlinalului nu corespunde
cu creasta sâmburelui, care e în totdeauna deplasat.
Fenomenul de strpungere e produs printr'o aciune inegal a
forelor tangeniale asupra unui complex de straturi, adic straturile
din adâncime au fost mai tare cutate pe când cele superficiale,
care sunt libere
i
puin sau de
neacoperite sunt
loc atinse prin
cutare.
Masivele de sare favoriseaz prin prezenta lor acest fenomen.
Dispoziiunea masivelor de sare pe axa unui
pungere se
siune ar
par i
masivele de sare
fi
iar arcul
ale
de
anticlinal
aplecarea
De
aici
rezult
c forele care au
i înclecarea numai
de str-
crui puncte de suspen-
curb
ar
care corespunde punctelor de rezisten
anticlinal.
linia
poate compara cu un lan
fi
spaiul ce
minim
le
se-
din linia
produs strpungerea,
pot avea o aciune
egal pe întreag
anticlinal; atunci se produce de multe ori în punctele slabe
ale lanului
(adie
în arcul
de curb) o ruptur orizontal. (Decro-
chement horizontal, Blattverschiebung).
Cutele de strpungere care au fost pentru prima
în
România sunt
datorite ca
i
oar
semnalate
cutrile carpatice în general unei
subîmpingeri a Vorlandului [pentru regiunea
III
subcarpatic ara
prebalcanic] sub arealul ocupat astzi de Carpai. Subîmpingerile
produc
în regiuni
amestec de pturi
de strpungeri o structur complicat, e un
i de
cute de strpungeri foarte intensiv dislo-
;
:
BUL.ETINUL
cate.
tic
SOCIETII DE
Tocmai aceast structur
TUNE
e tot ce poate
s
fie
pentru o cutare ineg-al a straturilor unei regiuni,
cri provocate prin subîmpingere
tânr i
mai caracteris-
i
pentru dislo-
puin adânc.
D-1 G. MuRGOCi comunic câteva date asupra
albiilor
i
movilelor
Brofanului.
Pe
întinsul
Brgan
afar de
izolatele depresiuni ale lacurilor
feluri
ale rîurilor principale
srate se întâlnesc
de accidente curioase în prezentarea lor
ori doline
:
nite depresiuni
mici, ca
mâncaturi de vrsat pe faa
gane sau bici, singurele
Crovurile sunt
aproape 2.500.
lipsit de
când
vi
rarele
le
a
i
altele sunt în
pduri
pdure numai
numai
atunci e
prin
aezarea
solului în
dou
2)
sau ca nite
Movile gor-
câmpului monoton.
pân
semn
Brgan
sunt
strâns legtur cu stepa
în
marginea pdurilor
c aceste
au
locuri
fost
în timpurile istorice.
Originea crovurilor este foarte complect
i)
farfurii
Brganului;
ridicaturi ale
fiind resfirate
întâlnim în
invadate de
:
nite imense
pasul
la tot
Crovuri, vârtoape
nenumrate; movilele numai pe
i unele
pdure
neted
i)
i
i au
putut
fi
cauzate
urma disolvrei unor substane;
2) prin
depresiuni primordiale care au fost apoi acoperite de loess.
Movilele sunt datorite vechilor popoare ce au locuit stepa ro-
mân. E regretabil, c prea puine din aceste
aa c nu tim nimic despre origina lor.
edina se ridic la orele 10 Y^.
movile au fost spate,
Preedinte, D. Bungheianu.
Secretar, Teodor Saidel.
TIINE
BULETINUL SOCIETII DE
CERCETRI ASOPRA HRANEI RANULUI')
DE
PROF. DR.
Cunotinele
G.
PROCA
l
GH.
KIRILEANU
T.
privitoare la alimentarea locuitorilor intr în cadrul
tiinelor sociale, fiiindc multe din cauzele care
hrneasc
se
silesc
populaia
de natur social, de-
într'un fel sau altul sunt cauze
curgând din alctuirea societii i din mecanismul complicatei
Tot asemenea urmrile
viei.
de neajunsuri
mari de
sociale,
locuitori,
uniî
de oarece
rele
fiind
s
sale
hrniri se ivesc subt forma
vorba de grupuri sau mase
suferinele acestora se resfrâng pe deosebite
ci asupra întregii societi.
In rile industriale cercetrile s'au îndreptat asupra felului în
care se hrnesc muncitorii din fabrici i ateliere, fiindc acetia formeaz partea cea mai însemnat a populaii, i prin numr i prin
valoare din punct de vedere economic. Pentru aceste
ri
cu-
s'a
s se probeze c hrana
tat
mri
din cele
proast a muncitorilor poate avea urmai pgubitoare ca slbiciunea sau dezvoltarea în:
târziat a copiilor, creterea mortalitii
i
coolismului
rungswesen
La
serios
noi
în
în
sntatea i vigoarea populaiei
rurale
Pe de alt parte
litatea din
trebue
sunt în cea mai strâns
dac
talitatea în general,
la
ar
este atât
legtur
mentaiei
de ridicat
nai
i
O
nar.
constituia locuitorilor începe a suferi
citit
i
neîndes-
c subt înrâurirea
;
printre tinerii
la
ali-
ar,
exami-
proporia celor cu piept îngust crete de câtva
dup cum am
Raport
i mor-
c aceast anoma-
hrana, nepotrivit
a celorali factori de insalubritate ce se gsesc
la recrutare
timp,
cu acest regim.
în cât întrece mortalita-
oraele noastre, nu este de tgduit
s aib între alte cauze
i
vreme ce pela-
mortalitatea copiilor mici, ca
tultoare a ranului. In sfârit sunt semne
însi
sunt ameninate
din cauza regimului alimentar obinuit, de
gra i alcoolismul
lie
în general, întinderea al-
orae, . a. / V. P. Mombert : NahSoziale Hygiene a lui Weyl, pag. 1 15 i urm.).
a tuberculozei
artat cu
alt prilej.
cu ocazia congresului de tiine sociale din Septemvre 1906, în
edina
ple-
"
TIINE
BULETINUL SOCIETII DE
iO
Dar
oricare ar
fiin
linele în
nu
bile,
ele
urmrile
fi
deja, altele
au
s
aceste urmri, ca
unii rele
pe
cale
alimentri a populaiei rurale,
de a se
svâri
ne preocupe dela început.
i
sau numai posi-
înainte de a studia
înainte de a cerceta cauzele pentru care
pmîntului se hrnesc ru, se impune
mun-
s cutm a
cunoate
exact modul de alimentare a ranului. In aceast privin scrierile
mai vechi, ca i recentele monografii de comune rurale recunosc
citorii
c stenii se
telor
hrnesc prost i struesc mai
pe care
calitativ.
le
seam
cu
asupra defec-
prezint regimul alimentar, din punct de vedere
Mai puin cunoscute sunt neajunsurile hrnii ranului
ceeace privete cantitatea substanelor alimentare, cu care se
în
mulumete populaia
pân
acum de
rural,
i asupra
acestui
punct nu s^au adu-
puine elemente pentru o evaluare mai
preciza. Cercetrile publicate de D-nii Dr. C. Popescu^) (Azuga.)
i A^. Lupîi ^) au trebuit
se restrâng la un numr mic de familii, aa în cât s'ar prea
nu ne îndreptesc
generalizm
încheerile lor i
le socotim valabile pentru toat ara. Intru cât
privete tipul de alimentaie a steanului, aa dup cum rezult din
nat
cât prea
s
c
s
s
Dr. A. Urbeanu^)^
ultima lucrare a D-lui
încredere
considere ca exacte multe
cifrele privitoare la
port
i
gsi
de oarece, spre a
cifre
populaie,
care adesea sunt greite,
la
cum
producia noastr agricol,
import, la animalele domestice, etc,
i
nu poate H primit cu
el
acest tip^ autorul a trebuit
Lupu
etc.
la
s
sunt
ex-
Pe de alt parte
arat
insuficiena alimentaiei în general, dar care nu ne face s vedem
frecvena cazurilor de alimentaie neîndestultoare. O anchet statistic, prin care s'ar putea arta tocmai aceast frecven, ne lipatât D. Dr.
Urbeanu, cât
c în
sea, ca toate
nu
atât
dup
chestii
Dr.
stabilesc o medie, care
msoar
dup num-
de rele sociale gravitatea lor se
intensitatea cazurilor excepionale, cât
obinuite sau mai frecvente.
rul cazurilor
anchet colectiv asupra felului cum se hnesc muncitorii de la ar, într*o epoc anumit a
anului. încercarea am fcut-o împreun cu D. Gh. T. Kirileanu
In aceste condiii era de încercat o
,
i)
C. Por-ESCC
:
Contribuiuue
la studiul
strei higenice
i
sanitare a populaiunei rurale. Bu-
cure;?ti 189'''.
2.)
N. Lupo: Alimentaia ranului în »Viaa româneasc», No. 2 din Aprilie 1906.
^)
A. Urbeanu: Problema alimentaiei ranului. Chestia
soei,
Bucureti, 1905.
TIINE
BULETINUL SOCIETII DE
i având
cruia
anume culegerea
cari
i
inim
cpta
Spre a
observaiilor, a fost
i mai
lsat
la
noastre
aici viile
delicat a anchetii,
D-lor
c
tiu
i
înv-
s lucreze
populaii rurale.
în interesul
cât
un apel-chestionar
C. Istrati^ co-
în sarcina
aceast împrejurare au dovedit
în
cu tragere de
aducem i
îi
mulumiri. Dar partea cea mai grea
tori,
Dr.
sprijinul binevoitor ^1 D-lui profesor
misarul general al expoziiei,
11
mai multe lmuriri din toat ara
3.480 învtori, de
acelai timp apelul a fost publicat
i
am
trimis
atâtea coli; în
tot
la
«Buletinul expoziii", (De-
în
cemvrie 1905), care se trimite gratuit în multe comune rurale. învtorii, crora ne adresam, erau rugai
observe de aproape,
s
cu ajutorul elevilor sau deadreptul,
de mijlocai,
în
hrana
sptmâni
timpul unei
cel
puin a unei
de dulce
i
al
familii
spt-
unei
mâni de post în chestionare trebuia notat numele gospodarului
cu membrii familiei i cu vârsta fiecruia, data anchetei, natura ar;
ticolelor
lor
consumate, cantitatea
(cumprate sau din produse
în sfârit
numrul
D-lor
ar
fi
2^}^
învtori
trebuit
fa
cu tot
comun i
între 15 Ianuarie
Rspunsurile primite
i
grame sau buci, proveniena
pân
acum sunt
ultimul ei
i
i
în
numr
mic
al
împrejurri
cari
epoca
în care
stabilim care este
vedere cantitativ
i
în sfârit lipsa
explic
în destul
ca
oric-
num-
rspunsurilor,
Intemeindu-ne pe observaiile coprinse
s
în
împovrarea
s studieze hrana ranului, greutile unei anchete
rei intervenii oficiale sunt
cutat
Ter-
de 439, adic
trimis,
de cercetri, tocmai
felul
buget.
Martie 1906.
am
de chestionarele ce
aceea pe care o cerea chestionarul nostru
rul relativ
mâncrilor preparate,
proprii), felul
sufletelor din
menul de cercetare era
aproximativ
în
i
în aceste
rspunsuri,
am
hrana ranului, judecat din punct de
calitativ.
hran i
mâncrilor. Calitile hrnii se
vd bine dup frecvena, mai mare sau mai mic, cu care unele
alimente apar pe masa muncitorilor de la ar. In aceast privin,
cele '496 familii, asupra crora avem observaii pentru sptmâna
de dulce, întrebuineaz vreo 22 articole de hran i anume cu urmtoarea frecven:
I.
Articolele de
felul
:
..
BULETINUL SOCIETAJI DE
12
TIINE
Din loo
Din loo
familii
3.
Mlaiuîn
99
Carne
85
Varz, murturi, zarzavat 74
4.
Ou
I.
2.
,,
familii
12.
1
,
3
14.
Slnin
-2,8
Lapte acru
27
Cârnai
27
Fin de grâu
26
Prune
14
7^
1
65
16.
62
17. Cartofi
/.Pâine
51
18.
8.
Psri
51
9.
Lapte dulce
Smântân
5. Brânz
6. Untur
.......
Pete
10.
II. Fasole
Dac
fi
s
sptmân,
de
12
19.
Orez
II
45
20.
Pastrama
43
21.
40
22. Miere
fi
•
noastr
se
refer
la
.
5
i
ne-am
o sing-ur
adic aproape de Crciun, când provi-
cu deosibire carnea de porc nu lipsesc din cele
de mijlocai. Pe de alt parte nu trebue
familii
c unele alimente
din vedere
7
......
întrebuinate mai des de cât
c ancheta
din ianuarie,
toamn i
mai multe
dem
nu uitm
13
Zahr
unele alimente par a
ateptat,
ziile
....
.
.
5
s
pier-
animal se întrebuinde orig-in
o
eaz numai în ctimi neînsemnate, fiind de obiceiu scumpe i proaste.
Brânza e foarte
iute, iar
petele foarte srat
pete de 10 bani au mâncat
într'o
comun
uic
^i\e
dintro
tatl cu
bucic
cei 5 copii ai
de
si,
din Putna. Mierea se întrebuineaz de leac, iar za-
hrul mai mult
cu
dou
;
la
srbtori,
în
coliv, în ceai pentru bolnavi, sau
fiart.
Gtirea bucatelor este primitiv
învtorii din Arge, Dolj,
Mehedini, Romanai i Vlaca noteaz
gospodinele nu tiu
;
c
gteasc. D. G.
Mrcineanu
din
Arge
s
scrie
:
«ranii nu tiu gti; dac tae o pasre o pun la vas, pun ap
i sare i iat mâncarea gata. Carnea de porc nu o gtesc de cât
cu varz i o fac cârnai. Brânza aproape lipsete... Pentru fiecare cap de gâsc se ia 40 hani erbrit de ctre arendaul Eforii^
clauz trecut
în contract».
Alte ori gospodinile nu au vreme
s gteasc.
Astfel D. I.
sanu din judeul Bacu observ urmtoarele
fie cum a fi, dar
«Nu se ine la gtirea bucatelor:
s
piii
s
fie...
mici nu stau la mas... Femeile cunosc arta culinar, dar o
SuCo-
aplic
BULETINUL SOCIETII DE
numai
nu e vreme pentru
la zile mari; încolo
treburi
pe care gospodina nu
scrmnat, peptnat,
muncî mai
grele, cu
la
poate lsa
le
Ba
etc.
brbaii i flcii
coas,
:
la
aa
crat,
la
boii
;
vara
iad
fetele
pscut
la arat, la
Sunt prea multe
iarna la esut, tors,
:
i
femeile
13
asta.
cusut, strujit, etc, fetele tot
it, la secerat, la adunat,
încrcat vagoane,
TUNE
la
parte
pri la
fcut lemne,
noaptea,
etc.
sptmâna de post avem observaii privitoare la
dup care se constat ce fel de alimente se consum
Pentru
familii,
des. Astfel
avem
la
4^7
mai
:
Din 100
Din 100
familii
familii
i.Mlaiu se consum în
98
2. Varz^ murturi, zarzavat. 96
.
.
10.
Pete
în
1
Linte
«
.....10
.
17
3.
Fasole în
89
i2.Dovleci»
9
4.
Pâine
54
1
3
Mazre
14. Zahr
»
8
»
8
1
5 Sfecle
»
5
»
5. Cartofi «
54
6.
Untdelemn, uleiu
7.
Orez
în
32
16.
8.
Prune
»
32
1
9.
Msline
»
29
i
aici
trebue
s
în
.
.45
observm
c
7
Magiun
>5
Icre
n
în parte,
cheta s^a fcut de cele mai multe ori în ântâia
Dar nu
care este cea mai riguroas.
dac
dintre leguminoase lintea
i mazrea
bobul în mai puin de 3^/q din
iar
cepie,
nici
i magiunul
(5-327o)Gtirea bucatelor
luri
se
:
orezul
i
întrebuineaz
sptmân a
postu-
este nici o îndoial
se
consum
în
c,
8— io^/q,
aceasta nu mai este ex-
prunele, dovlecii,
în
prea puine
zahfamilii
asemenea primitiv, de oarece ca fede bucate întâlnim fasole i murturi, cartofi copi i prjii,
este de
mai rar sarmale de post, prune
II.
felul
familii,
de oarece an-
simpl întâmplare. Asemenea hidrocarbonatele uor de
asimilat coprinse în alimente ca
rul, sfeclele
3
frecvena cu care vedem întrebu-
inându-se unele alimente este excepional
luî,
4
Hrana din punct
fierte
sau salat cu msline.
de vedere cantitativ.
Dup ce cunoatem
alimentelor care intr în regimul obinuit al ranului,
cetm
ctimile
raiunea
lui
i
s cer-
proporiile cu care figureaz aceste alimente în
zilnic.
Informaiile
în
aceast privin las de
dorit,
:
.
TIINE
BULETINUL SOCIETII DE
14
la ar nu cântresc, nici nu însemneaz cam cât
Aa se explic de ce multe din rspunsurile D-lor
fiindc g-ospodarii de
mnânc
într'o
învtori dau
zi.
cifre
valoarea lor în calorii
pentru
i
2 familii
adult dela 4
gsim
pe
calorii
de necrezut:
Arge, ctimile
din judeul
— 6.000
cifre
zi,
notate dau pentru an
mâncarea ar
fl
5.480
calorii.
Cercetrile fcute pentru alte judee, ca
hova,
Neamu,
sau
de pild,
astfel,
pe când mijlocia obinuit se afl
Mehedini, în 1 1 din 20 familii?
Asemenea în
atât de abondent
sub aceste valori.
deni
Dup
prea mari pentru alimentele consumate.
în cât
un adult ar avea pe
Oltul,
:
asemntoare
etc, ne duc la constatri
(^\
Pra-
pretutin-
:
trecut cifre în general prea mari pentru cantitile con-
sumate.
Cu
s
toate acestea,
dac eliminm
unele raiuni cari se par cu
excepionale sau exagerate, ajungem
totul
Dup
exprime adevrul.
primat
în
ar putea
la resultate ce
calculele noastre
raiunea zilnic, ex-
grame de albumin, grsime i hidrocarbonate
a)
Raiunea zilnic pentru
1,0 Quel.
ar
^),
fi
')
Medii verosimile
Albumin
Judeul
1.
In
2.
n
3.
„
4.
5j
5
55
Arge
Observaii
10
familii
Mehedini
16
„
Olt
32,- gr.
18,- gr.
205,- gr.
12
Neamu
29,- gr.
16,- gr.
162,- gr.
6
Prahova
29,- gr.
15,- gr.
105,- gr.
15
.
.
Total
i
,0
30,8 gr.
Pentru
un
:
154,- gr. 82,- gr. 941,- gr. 59
.
Quet
^)
Hidrocarbonate
34,9 gr. 18,5 gr. 212,3 gr.
3O7- g^' 15,- gr. 197,- gr.
.
Media pentru
16,- gr.
188,- gr.
adult
QO
(3,5
Grâsime
107,- gr. 56,- gr. 658,- gr.
Valoarea alimentelor a
fost calculata
dup
tabelele lui
j^.
K'onig,
M. Ritbner i
ale lui
c
am avea a face cu un porumb din cele mai bogate
N. Zuniz. Pentru mlaiu am presupus
în materii azotoase, coninând, în mijlocie io'/q asemenea substane, pe când, dnpa analizele
D-lor V. Buureanu
i
dr.
A. Urbeanu, varietile consumate
substane azotoase. Asemenea
scdea
2)
pierderile, atât
notm
c
la
mlaiu am
noi au
de variabile dela caz la caz. (Vezi anexa No.
Pentru valoarea unitei de consumaie pe care o
pag. 19.
la
considerat
numai 8,28
— 9,0
fr
valoarea sa brut.,
"/g
a
5.)
exprim un Quet
vezi
anexa No.
4,
TIINE
BULETINUL SOCIETII DE
Dar alturi de
aceste raiuni verosimile, întâlnim altele cu totul
excepionale sau îndoelnice,
tablou
15
dup
cum
urmtorul
se vede bine în
:
h)
Raiuni excepionale (dubioase)
Pentru i,0 Quet.
Grsime
Albumina
I
.
Arge
.
43
.
5
I
gr.
38 gr-
.
47 gr.
31 gr-
245 gr240 gr.
.
47 gr.
4.
Olt
5.
Prahova
6.
Moineti-Bacu 43
Total
.
.
.
.
.
...
Media.
2
33
42 gr.
Mehedini
...
263 gr.
170 gr.
g^-
gr.
3.
Observaii
6 familii observ.
50
.
.
gr.
.
.
2.Neamu
Hidrocarbonate
7
254
20 gr.
237 gr.
II
281 er.
191 gr.
1.399 gr.
45
31 gr.
233 gr
gr.
"
2
)
(
7
(
9
(33
:
55
spt.
8
(13
:
gr.
27 gr.
(
(
i
II»
gr.
46
„
familii observ, (7 2
spt.)
.
Pentru un adult
ar veni
.
.161
.
gr.(?!)
108
8i5gr.(?!)
gr.(?!)
Considerând numai observaiile verosimile i comparând raiunile zilnice din dulce
deosebiri
aj In
i
sptmâna
de dulce raiunea pentru
33 gr. albumina, 24 gr. grsime
tru
un adult
i 640
gsim urmtoarele asemnri i
din post,
^)
(3,5 Queti)
conine
i
1
1,0
Quet conine
83 gr. hidrocarbonate sau pen15 gr. albumina, 84 gr. grsime
1
;
gr. hidrocarbonate (20 observaii);
h] In
sptmâna
albumina, 12 gr.
adult (3,5 Queti)
de post raiunea pentru
1,0
Quet conine
3
1
gr.
grsime i 201 gr hidrocarbonate; sau pentru un
conine 1 08 gr. albumina, 42 gr. grsime i 703 gr-
hidrocarbonate (30 observaii).
Astfel ar rezulta
c în timpul postului
materii azotoase variaz puin,
scade la jumtate^
cantitatea disponibil de
pe când proporia de
a înlocui grsimea.
*)
grsime
iar hidrocarbonatele devin mai abundente, spre
V, Anexe, rezumatul observaiilor
la sfârit, pag.
37
— 39.
:
:
^
TIINE
BULETINUL SOCIETII DE
16
In calorii valorile verosimile
i,o
primul tablou ar da pentru
din
Quet
Din albumine
126
j?
grsimi
»
hidrocarbonate.
Total
.
Sau pentru un adult
Comparând
calorii
148
,5
.
.
770
„
.
.
1.044
"
.
.
3.654
"
5
(1.044x3,5)-
g-sete H. Lichtenfelt pentru populaia Germaniei, constatm puine deosebiri,
uor de vzut în urmtorul tablou
noastre cu valorile pe cari
cifrele
le
:
Raiunea zilnic pentru
c)
1,0 Quet
La noi
In Germania
....
Albumine.
39,2
g-r.
30,8 gr.
25,8 gr.
16,- gr.
156,9 gr.
188,- gr.
Grsimi
Hidrocarbonate
Calorii
.
.
.
.1.017,-
i'044,-
Cu alte cuvinte raiunea zilnic a ranului nostru ar mai srac în albumine i grsimi, i mai avut în hidrocarbonate, deprfi
tându-se de valorile din Germania mai mult
grsimile
i
hidratele de
crbune, decât
în
ceeace privete
în
privina substanelor
azotoase.
Raiunea
este cu mult
adult
zilnic, la care ajunge prin calcule
mai
mic
D-nul Dr. Urbeanu
decât în observaiile noastre, atribuind unui
^)
Materii azotoase
.
.
Grsimi
gr. (în observ, noastre
41 gr.
crbune
Hidrate de
Total în
Dar Dr.
84
calorii
.
.
501
.
2.788
gr.
(
75
"
>>
55
(5?
??
»
(
56
658
»
>?
107 gr.):
gr.),
gr.).
3.654).
Popescu relateaz câteva observaii din viaa real
cu însemnarea exact a cantitilor de alimente consumate i dup
1)
C.
V. Dr. A. UniiEANU
:
Problema alimentaiei ai-amilui. Chestia
soei,
Bucureti
pag. 58. Repartizarea alimentelor este iUcut între /c/i locnUorii considerai ca aduli.
,
1905,
tiiNE
BULETINUL SOClETAlI DE
care
gsim
Quet valori absolut comparabile cu ale noasfamilii consumaia zilnic era urmtoarea
pentru
tre. Astfel în trei
Familia
III.
5j
Media
.
.
In alte
,o
1
27 gr.
»
TSg"!"-
30
gr.
»)
18 gr.
30
gr. album.,
II.
?5
i
35 gr. album.,
I.
dou
familii,
1
una
Familia
A
"
«
»
165 gr.
(în post),
(»
(în dulce),
„
»
gr. hidroc.
srmane", iar alta de
mic, de oarece pentru 1,0
dintre cele mai
,,
totul
cifre
:
(igani) 15 gr. albumin, 9 gr.
drocarbonate
Familia
"
07 gr. hidroc.
166 gr.
»
1
grsime i 146
7 gr.
urmtoarele
la
grsime i
6 gr.
igan, raiunea zilnic este cu
Quet scade
ii
grsime i 122
gr. hi-
;
B (srman)
12
albumin,
gr.
grsime i 92
5 gr.
hi-
drocarbonate*).
In sfârit D.
ajunge
gr.
la
Dr. N. Lupu observând alimentaia a 45
media zilnic, pentru un
grsime i 698
rai ca aduli,
aa
copiii
de
de 87
gr.
albumine, 35
Trebue
s
notm
adult,
gr. hidrocarbonate^).
Lupu,
calculele D-lui Dr.
c
în
10 ani în sus au fost conside-
la
în cât în realitate
familii,
raiunea pentru un adult devine
Pe de alt parte mediele ce am
obinut noi arat pentru albumin o raiune cu aproximativ lo^/^
mai mare de cât media de mai
mai mare, din cauz
c am
sos.
considerat totdeauna valoarea nutritiv
integral a porumbului, presupus de
Din confruntarea
cifrelor
calitate
pe care le-am
excelent.
citat,
învtori pot
o parte din rspunsurile D-lor
rezult
c cel puin
s
socotite
exacte sau apropiate de adevr. Valorile obinute,
acestora, ca
i
cercetrile fcute mai înainte,
buminoide sau materii azotoase nu ar
mai
ales
dac observm
c
dup
fi
în
arat
fie
dup
ca
ancheta
c lipsa de al-
general atât de
simit
i experiene
recente
constatri
—
hrni suficient cu 70 80 grame albumine pe zi. De
asemenea grsimea figureaz cu cantitatea cerut (56 gr. pe zi),
îns atât grsimea cât i substanele azotoase se gsesc alturi de
un adult
s'ar
o proporie de hidrocarbonate cu mult mai ridicat decât prescrie
i
permite
1)
fiziologia. In
Dr. C. PoPESCU, op.
cit.,
adevr,
pag. 30
i
cule necesare sunt fcute de noi.
2)
Dr. N. Lupu,
artic. citat,
pag. 224,
dup
normele
fiziologiei s'ar
urmtoarele. Transformarea în Queti
i
po-
celelalte cal-
BULETINUL SOCIETII DE
13
trivi
2
s intre
ca în raiunea zilnic a unui adult
hidrate de crbune, pe când
TIINE
numai 4
noi toi observatorii
la
— 500 gr.
gsesc cu
— 300 gr. mai mult.
ranului
In regimul obinuit al
fiindc numai cu preul unei exagerate consumri de hidro-
sar,
carbonate din regnul vegetal
grsimea i
din alimente
lipsi.
acest surplus este absolut nece-
Dup
reuete
de care nu se poate
materiile azotoase,
observaiile noastre mlaiul singur
52 — 60*^/0
d 65 — 66
^/q
din
i
din cantitatea grsimei consumate
aceast cauz soarta alimentaiei ranului atîrn în
totalul albuminilor
într'o zi; din
ar s scoat
locuitorul de la
primul loc de calitile porumbului consumat
acest aliment poate
mentaie devine
s
astfel
fie
ingerat.
i de
cantitatea în care
Predominena porumbului
vtmtoare
dou
în
feluri
în ali-
:
Consumarea unor varieti de porumb mai s&race în substane
azotoase, ca i a porumbului stricat, coninând sub 5 ^Jq materii
azotoase, ar face ca raiunea zilnic de albumin
scad la mai
puin de 20 gr. peutru 1,0 Quet, adic la mai puin de 70 gr. pentru un adult. Tot aa prin reducerea proporiei de grsime din poi*^
s
rumb,
fie
ar ajunge
din causa alteraiei sale,
din alte cauze, raiunea zilnic
fie
s conie mai puin grsime decât se cere pentru o bun
alimentaie.
In aceste condiii muncitorul de la
se
hrneasc
insuficient
:
ar
este totdauna expus
s
populaia rural este ameninat de sub-
nutrire sau alimentaie neîndestultoare din punct de vedere cantitativ,
2^
nu numai din an
Dar
locuitorii,
în an, ci
nevoii
s
parte a alimentelor azotoase
mul, mai sunt expui
i
de
scoat
i
la
din
un anotimp
mmlig
grase pe care
subnutrirei
i
din
cauz
cea mai mare
reclam organis-
le
c
la altul.
adeseaori omul nu
reuete s mnânce i s digereze câte 900 sau i.ooo gr. mlaiu
pe zi, adic atât cât i-ar trebui pentru îndestularea sa cu albumin
i grsime. In asemenea caz subnutrirea s'ar datori nu lipsei de
alimente,
ci
incapacitei funcionale de a mânca destul de mult.
Aceast form de
nete dup toat
se ofilesc
i
subnutrire prin incapacitate funcional se întâlprobabilitatea mai des la femei, care
îmbtrînesc mai curînd,
înaintat decât brbaii,
cele noastre oficiale
*•)
V. G. Proca
:
dup
ci
cum am
i mor
la o
rurale (în
vîrst mai puin
putut constata din statisti-
*).
Snâtatea populaiei
nu numai
Epoca din
1906).
BULETINUL SOCIETII DE
TIINE
Cantitatea de materii azotoase pe care nu o
19
d porumbul i care
de obicei reprezint peste 35 ^/q din raiunea zilnic de albumine,
trebue cutat sau în unele leguminoase, sau în carne, pete, lapte
i
Dup observaiile înregistrate de ctre învtori numai
câte o sptmân din cursul anului, nu s'ar putea preciza
brînz.
pentru
consumat
cantitatea
c
sigur este
i însi
atât produsele animale cât
contribue numai cu
nu
din fie-care aliment azotat. Ceeace
puin
lipsesc cu desvîrire,
la
asimilabile,
cum
cum
se
întâmpl
destul de adesea.
dac
pentru aceste alimente nu
dup
observaiile de
x^stfel
pân
putea
Aceasta ar
fi
ar,
la
i
za-
c
cu toate
exact,
o mijlocie mai
fixa
acum.
i
din punct de vedere
srac i
acelai timp prea simpl,
întrucât privete natura
i
am
hrana ranului las mult de dorit
cantitativ, fiind în
e vorba de cele
sunt fructele uscate, magiunul, mierea
hrul, sunt întrebuinate în cantiti prea mici
i
este
alctuirea hranei ranului, atunci când
In sfirit chiar substanele hidrocarbonate,
uor
îns
leguminoasele
nepotrivit
i pregtirea
alimentelor, combinarea
lor.
situaia pentru majoritatea ranilor, sraci, mijlocai
chiar fruntai. Multe din cauzele strei de astzi au fost artate
fie
dela tribuna parlamentului,
nea
s'a
atras
destultoarei
fie
în congrese, fie în scrieri
atenia asupra unora din
i srccioasei hrane
a
relele
urmri
muncitorilor
partea noastr nu dispunem de observaii care
s
aseme-
ale neîn-
Din
agricoli.
s
ar putea
reasc mai bine aceste cauze i urmri. Exist îns o
care trebue
;
lmu-
chestie,
pe
o atingem sfârind acest raport.
Constatarea principalelor neajunsuri ce presint alimentaia populaiei rurale
au
lipsit,
numai
reclam unele msuri de îndreptare
dar între acestea sunt câteva
târziu
i
altele care s'ar
care
;
propunerile nu
ar putea
ii
realizate
putea îndeplini cât de repede.
înlocuirea mlaiului prin pâine, regularea arztoarei chestiuni
îmbuntirea
a
de vite i înmulirea lor, cultivarea mai întins a leguminoaselor, obinuina locuitorilor cu uscarea
fructelor i prepararea conservelor, etc, etc. sunt de sigur msuri
din cele mai nemerite, care îns cer timp, spre a da rezultate mai
imaurilor,
soiurilor
simite. Pe calea aceasta a îndreptrilor care lucreaz numai cu încetul s'au
fcut începuturi bune
seminei de lucerna
la
rani,
;
aici
putem
numra
:
împrirea
înfiinarea a 30 de magazii de
con-
BULETINUL SOClETAJI DE
20
TIINE
sum pe lâng bncile populare, serbarea sdirei pomilor,
nele colare din comunele rurale,
Cu
am
D-sa,
obligat
c cei mai muli,
citat urmtoarea
fie
«timp de 15
:
la
zile,
scrie
coal i am vzut
mâncau numai mlaiu
aveau cepe, alii pete srat i
chiar în filele de dulce,
bine
unii
;
bucic slnin
câiva câte un ou sau o
ii,
s
învtor D. Cerbulescu
elevii s-i aib toi masa
i necopt
gol, necernut
a.
colare merit
privire la cantinele
observaie a D-lui
.
canti-
care nu se întâlnesc numai într'o
crud».
comun
condi-
In aceste
sau numai într'un ju-
de, cantinele colare devin o nevoe absolut, nu numai pentru
buna hrnire a
copiilor,
ci
i
pentru educarea practic a
mânca mai
muncitori. Copiii deprini a
i oameni, nu vor mai putea rbda
hrneasc ei insui mizerabil.
tineri
Asemenea msuri
dela
bine,
când vor ajunge
s
hrnii sau
fie
se
ranului deprinderi mai bune, care
comde consumaie sau reuesc
s
ar, îmbuntesc,
fr
îndoial, hrana în cursul
dar în ateptarea resultatelor viitoare se impun
anilor,
s
care dau
eftenesc principalele articole
bat srcia
viitorilor
i
unele
remedii mai grabnice. Pentru timpul muncilor agricole, hrana care
reprezint o parte din
astzi
la discreia proprietarilor
se supravegheze
muncitorilor
s
fie
ca
Nu
arendailor.
aceast hran, inându-se
ar
seam
fi
imposibil
s
de reclamaiile
s se ajung acolo ca cel puin porumbul ce li-se d
i
bun
de
i
lsat
nu ar trebui
salariul lucrtorilor
calitate.
c
pentru astzt, ca i pentru muli
Pe de alt parte, observând
populaia
înainte,
rural
este
ameninat
de subnutrire ori de
ani
câte ori
trebue
porumbul este
stricat sau
s conchidem c
Statul are datoria
potrivite spre a preveni stricarea
rspândi
cele
mai srac
s intervie
porumbului
mai bune varieti de porumb,
azotoase,
materii
în
cu mijloace
i mai
care
ales spre a
pot prospera
la noi.
Propunerile fcute dintr'o parte sau alta merit sa
cu deamnuntul, dar discutarea lor
nostru, în care
am
inut
s
ese
fie
din marginile
studiate
raportului
prezintm situaia actual a alimenta-
iei ranului, cu principalele sale neajunsuri.
Oricât de incomplete,
care le-am rezumat
i
în parte îndoelnice, sunt observaiile
in acest
raport,
ele
ne
fac
s
pe
constatm un
——
TIINE
BULETINUL SOCIETII DE
ru
i îngrijitor.
urmrile ei i mai ales
întins
ar
hranei la
i
toi
neti,
reformele
ne îndoim
c tânra societate
competeni, vor contribui
cei
care se coprinde
în
i
necesare pentru îmbuntirea
impun înc numeroase i mul-
Gravitatea acestei situaii
sunt chestiuni care
Nu
tiple studii.
vom
lucrând înainte
moase, dar
zilele
i
s
de sigur,
ajuno-e,
de tiine
la desleo-area
chestia hranei.
le
s
facem
cauzele
triste,
sociale, ca
r-
problemei
fcut
începutul s'a
sr])torim izbânzi
de srbtoare sunt înc departe.
s
linele tuturor ca
21
Atârn
;
fru-
de
si-
mai repede.
vie
Anexa No.
1.
DOCUMENTE I OBSERVAII
LISTA INVXTÂTORILOR CARI AU TRIMIS RliSPUNSURI PRIVITOARE LA HRANA TÎiRANDLUl
I.
G.
Arge.
—
Mateiu Coculeanu.
I.
—
Mrcineauu
5. C. J.
2.
Traian Bradu.
—
Constantinescu.
6.
—
Mariaescu R.
3.
D. Dumitrescu.
—
7.
—
4.
Angelescu
— Tnsescu. — Pr. Bradu. — 10. Stefnescu. — 11.
— 12. N. Meculescu. — 13. Postelnicescu. — 14. Vulpescu. — 15.
Sinescu. — 16. Pr. M. Petcuiescu. — 17. G. Florescu. — 18. D. Diaconescu.
19. Frânculescu. — 20. A. Piigoiu.
//. Bacu
Susanu. —
V. DaConstantinescu. —
N. Popa. —
—
—
—
—
—
Fini.
Vâlcu
videscu.
N. Verdei.
X.
7. Burghelea.
Zamfir. — 10. Gh. Palade. — 11. Mihaiu Vasiliu (Moinesci).
III Botoani,
C. Mandinescu. —
G. Popa. — 4. Ni~
E. Dimitriu. —
fon Gh. Ivnescu. —
Ursachi. —
Vasiliu i
Gh.
T. Hodoroab. —
Elvadeanu. —
Sandovici. —
Natalia Constantinescu. — 10. C. Graur.
IV. Brila,
X neisclit. — G. Condruz.
V. Buiâu.
Gh. DemeNicolaescu. —
D. Filipescu. —
T. lacob. —
—
—
—
irescu. —
ConstantiN. Tomescu.
V. Oncescu.
. Popa.
nescu. —
Gh. lonescu. — 10. B. Rdulescu. — ii.Eftimie Macedoneanu. —
— 13. N. Bucurescu. — 14. Theodorescu. — 15. N.
12. Ciocaneli
16.
Stoenescu. — 17. L. Badea. — 18. G. Boerescu.
VI. Constana,
D. Rozoleanu. —
Negrescu. —
V. Manolescu. —
G. Baba. —
C.
Drguliu. —
Motorga.
B. Economu. —
C. lonescu. —
si
Stnculescu.
8.
P.
St.
9.
R. Beleagu.
I.
I. I.
2.
3.
I.
8.
i.
2.
9.
1.
3. I.
6.
5.
8.
4.
I.
6.
5.
7.
I.
I.
9.
1.
2.
i.
2.
I.
4.
3.
6.
5.
8.
7.
I.
9.
I.
Ispas.
1.
I.
I.
2.
i. I.
5.
9. C. Cornescu.
—
VH. Covurluiu.
Buruenescu.
breanu, C.
—
5,
8.
7.
10. P. Popescu.
i. Z.
Vasiliu,
V. Bucur.
Decusar i Gh.
VII. Dâmhovita.
4.
3.
6.
I.
i.
—
—
C. loachim.
Antia
A. Hodiga.
2.
6. Al.
Petrescu.
Dima.
—
—
9.
—
—
7-
3.
V.
I.
Antonovici.
Dnil.
—
8.
—
4.
G.
M. Do-
G. P. Salvin.
2. S. Viculescu.
—
3.
Roulescu.
4.
C.
—
22
-
—
—
lonescu.
nescu.
TIINE
BULETINUL SOCIETII DE
-
9.
—
C. Popescu.
5.
I.
6.
—
Râdulescu.
Cristescu.
I.
10.
—
Georgescu.
I.
7.
M. Dragomirescu.
—
—
8,
Dragomirescu.
11. Al.
Moi-
—
12.
— 15. M. Teodorescu.
M. tefnescu. — 14. A.
G. N.
— 20Popescu. —
N. Petrescu. — 19.
16. Gh. Nstase. — 17.
Sipiceanu. — 24. N.
A. Popescu. — 21. t. Chivu. — 22, V. Popescu. — 23.
Constantinescu. — 25. t. Popescu. — 26. Secreanu. — 27. M. Christescu.
Al.
M. Mihilescu. —
P. Stnescu. —
IX. Dolj.
D. DrgDin. —
M, Virvescu. —
t.
D. Epureanu. —
Florescu. —
N. Nicolaescu. —
Barbu. — 11. V. Boureanu. — 12. N. NiVasilescu. —
Tuescu. —
Popescu. —
Iliescu.
3. Pr.
1
18.
I.
I.
Iliescu.
I.
2.
I.
9.
—
colescu,
16.
10.
I.
13.
Th. Georgescu,
20. D.
imniceanu.
—
Constantinescu.
Pretorian
17.
I.
Elena Bârbulescu
14.
—
L Mirion, —
21.
I.
24. C. P.
i Sm. Brditeanu.
X. Dorohoiu.
Cost.
—
—
8.
7.
15, Gh. Florescu. —
—
18. N. V. Bogdan.
19. M. Popescu —
N. Popescu. — 22. N, Constantinescu. — 23. D.
Andreescu. — 25. Elena Constantinescu. — 26. N.
—
Negriescu,
I.
4.
3.
6.
5.
Uri.
—
XI. Flciu.
Gh. Nestor.
i.
I.
—
2.
H.
—
Candescu.
Gh. Diaconescu.
3.
—
4.
G. Cristea.
5.
Sterian.
—
2. C. Lascar.
—
3. St. Iliescu,
— 4. Gr. Idriceanu.
V. lonescu.
5.
— G. Z. Rovinaru. —
V, Udricoiu. — 7, D. Nicolaescu. —
A.
10, V. Mâlescu. — 11. N. Cernianu. —
Popescu. — 14. N. Vanvulescu. — 15. C. Popescu.
12. Gh. chintee. — 13.
Gvnescu. —17. N. Gigârtu. — 18. D.
16.
Arjoca. — 19. N. D. Geaaanu.
20. E. Dogaru. — 21. Pr. Dianu. — 22.
Calotescu i B BSftoiu. — 23.
—
descu.
D. Corciu.
24.
XIII. Ialomia,
G. Nicolescu. —
Lupu. —
Enescu. —
C. Bo—
—
—
hosat. —
t. Popescu.
Georgescu.
Ch. loneA. Popescu.
scu. —
Canciu. — 10. R. Rdulescu. — 11. Al. Bârbulescu. — 12. N. Clinescu. — 13. G. Popescu. — 14. Th. Poenaru i Ecaterina Poenaru. — 15. D.
Popovici. — 16. t. Tomescu. — 17. D. tefnescu.
XIV. Iai.
Gh. Stavil. —
Poppa. —
Ochian. — 4. Mria Dobrea. —
Gh. Botez.
XV. Ilfov.
Botez. —
D. Brtianu, —
Popesca-Dobreni. -^
Pr.
M. Pltreanu i D. Petrescu. —
Demetra
G. Mateiu. —
M. Timus. —
Hristescu i P. Marculescu. — 8.
Bnescu. —
G. Volintiru. — 10. C. Paraschivescu. — 11. Radu Costache. — 12. P. Cristescu. — 13. M. Banu. — 14.
T. lacobescu. — 15. M. Anastasia. — 16. N. lonescu.
XVI. Mehedini,
Gr. Vuiescu. —
M, Vldulescu. —
D. Cerbulescu. —
—
—
—
A.
Popescu.
D. Giurgescu.
4.
G. Popescu.
D, Moteoru. —
—
—
Sndulescu.
Pr. D. Gogoanu.
10. N. Bordâncu. —
G. Totirescu.
12. G. Giurumescu. — 13. C. Lzrescu. — 14.
Vulcnescu. — 15. Gh. Semenescu. — 16. G. M. Guran. — 17. Elena tefnescu. — 18. Gh. Bcescu. —
XII. Gorj.
I.
I. I.
Preutescu. —
Niulescu. —
FI.
5.
—
Ciobanu. —
L Zorzon. —
Piscureanu.
Ilie
9.
D. Hurezeanu.
2.
4.
3.
8.
6,
I.
I.
I.
I.
I,
I.
2. Ilie
i.
6.
5-
9.
3.
4.
I.
8.
7.
I.
I.
2.
1. 1.
I.
3.
I.
5.
2.
I. I.
6.
I.
i.
5.
I.
4.
3. I.
5.
9.
7.
I.
2.
3.
6.
8.
7.
9.
1
I,
1.
——
TIINE
BULETINUL SOCIETII DE
— 20.
19. P. Nicolaescu.
— 21. C.
Popescu.
S.
23
—
Marinchescu.
22. P. Popescu,
Lungulescu. —^24.
N, C. Erceanu. — 25 G. Ghia. — 26. t. Punescu.
23. N.
27. X. — 28. O. Bart. — 29. C. Bnescu. — 30. M. Rcianu, — 31. P. Blnescu. — 32. C. Stuparu. — 33. G. Rosulescu. — 34. P. Bejat. — 35. Pr. G.
Isverceanu. — 36. Pr.
Punescu. — 37- M. Gh. Florescu.
Ungureanu. —
M. Constantinescu.
XVII. Muscel.
N. Ghinescu. —
G. Constantinescu.
4. A. Constantinescu. —
XVIII. Neainu.
Bor. — 4.
V. Butnariu. — 2. N. Grinescu. —
Popa.
I.
2.
I.
3.
I.
5.
i.
5.
—
V. Irimescu.
XIX.
6.
3.
Olt. I. N. Diaconescu.
Cpân. —
Mihilescu.
5. I.
I.
Nicolau.
I.
—
—
2. B.
6.
I.
—
Vieroanu. —
Mateescu.
Rdulescu.
P.
3.
Negoescu.
D.
7.
N.
4.
8. Pr.
—
— 11. Ath.
— 12.
Drgulescu. — 10. Gh.
— 13. M. Tudoran. — 14. D. Nicolescu — 15. Dimitrescu.
Nicolae. — 19.
Popescu. — 20.
M. lonacu. — 17. G. Stânescu. — 18.
C. Pârvultscu.
9.
Iliescu.
I.
Iliescu.
C. Demetresca.
16.
—
—
I.
Ilie
I.
R. Nicolescu.
XX. Prahova,
—
rieeanu.
4. Gh.
Eugenia Bruckner.
11. N. Davidescu.
trescu.
—
G. Rizea.
XXI.
—
—
8.
—
5. P.
I.
4.
16.
4.
I.
8.
9.
—
Elena
6.
—
Stnescu.
I.
—
lonescu.
j
G. Stoicescu.
13.
16. Const. Gaftoiu.
—
—
o. P. Oprescu.
—
14. P.
Dochia Spirescu.
17.
Pe-
5. Arestia
Cristescu.
7.
—
Dumi-
—
18.
5.
—
—
—
—
4.
C.
—
M. Balaban.
3.
—
i.
G. Braoveanu.
—
13. A. Vlad.
C. Dimitriu.
—
—
18.
V. Iftimescu.
—
Liteanu. —
Timofte.
V.
7.
Gh.
Constanti-
—
11. A.
15. G. Cursaru
—
Ortansa Grigoriu.
—
—
3.
Obreja.—
3. Al.
10. P. Bucur.
14. V. Mihail.
6.
—
—
—
—
Dumitrescu.
I.
—
2. Al.
—
E. Dimitriu.
5.
2. C. Popescu.
9. Al. Constantinescu.
17. P. Baiculescu.
XXIII. Roman.
—
Asnchescu.
M. Dsclescu.
6.
12. P. Banu.
Popescu.
Dragomir.
T.
2.
A.
i.
Oprescu.
T.
—
Melente.
—
M. Paraipan.
—
Maga. —
—
Popescu.
XXII. Râmnicu- Srat.
nescu.
—
Dimitriu. —
12. Euf.
Ana
Constantinescu.
5. C.
Provincianu.
I.
2.
19. FI. Popescu.
Piitna. I.
Herescu.
—
Dinu.
15. Eug. Petcu.
—
—
Constana Gheorghiu.
i.
7. P. Al. Strati.
—
Prun. —
—
—
—
—
Cepariu.
T.
Constantinescu.
6.1. Cepreanu.
D. Rizescu.
C. Grigora. — 10. C. Dragomirescu. — 11. F. Pârvulescu.
G. Moruianu. —
— 15. N. Popescu. — 16'
Florescu. — 14. N.
12. M. Bonciu. — 13.
N. Diaconescu.
D. Marinescu. — 17. M. Crivianu. — 18. C. Rdulescu. —
—
—
—
lonescu.
22.
M.
Voiculescu.
23. Th. DumiGr.
Velea.
21.
20.
XXIV. Romanai.
5.
i.
I.
Rdulescu.
T. Stavrilescu.
2.
3. Z.
4.
8.
7.
I.
9.
Stoiciu.
I.
19.
I.
trescu.
ZXV.
Pr. C.
V.
Suceava,
i.
Pr.
—
5.
L C. Dimitriu.
Mtase.
Jitariu.
tefnescu.
—
9.
V. Savinescu.
Th. Liescu.
—
10.
—
I.
—
6.
2.
I.
Popovici.
N. Manoliu.
Irimescu.
—
—
—
3.
—
—
N. Teleman.
7. N. Stoleriu.
11. C. Pienescu.
—
12.
I.
4.
8.
C.
—
—
XXVI.
5.
SOCIETU DE TIINE
BULETINUL
24
Tecuciu.
M. Dimitriu.
M. Roea.
i.
—
—
C. Balcu.
i.
—
G. M. Talmaciu.
6.
—
7. Gr.
Toma.
I.
3.
—
Popa.
—
Ghinea.—
4. P.
—
D. Dorin.
8.
9.
N.
—
4.
Botezatu.
XXVII. Teleorman,
5.
8.
I.
—
XXVIII.
XXIX.
9.
I.
Bujoreanu.
Tulcea.
—
— 9.
t. Cau.
XXX.
—
—
Angelescu.
St.
Popescu-Mozceni.
Mria
I.
I.
P. Obrejea.
5,
—
G. Adam.
i.
—
10.
M. Popescu.
3.
Dumitrescu.
7. D. Marinescu.
Theodorescu.
Ilie
2.
—
Mircea.
—
6.
M. Boujug.
2.
—
—
i
i
.
A.
— 14.
—
— 10. G. Dnil. 11, G.
Vasiliu. — 15. M. Lupescu.
I.
—
i.
5.
—
C. Zavloskii.
N.
Petrescu
2.
G. Volff.
3.
G. Mironescu.
A. N. Vasile.
7.
G. Dimitriu.
(învtoare).
—
—
3.
C.
Komanu.
;
Bumbariu,
C. Cartia.
Vasluiu.
Pogângianu.
N. lonescu.
12. D. Voiculescu.
Tutova.
P. Stamatiu.
13.
—
Popescu.
Stroescu.
— 2. E.
— 6.
N. Dane.
i.
—
Traian tefnescu.
6.
—
—
3. 1.
—
N. Gâdeiu.
i
2.
I.
—
Donca.
Coman.
Gh. lonescu.
—
4.
8. C.
—
7.
4.
1.
I.
Co-
mnescu.
— V. Giuran. — 4. G.
Popescu. —
Mria Egipteanu. — 7.
Trufelca. —
Necula. —
C.
Sttescu. —
N. Diaconu. — 10 N. Rdulescu. — 11. N. Ceauescu. — 12.
Pr. C. Herescu. — 13. Gh. Mateescu. —
14. D. Mateescu. — 15. Gh. Nicolae.
XXXII. Vlaca.
Popescu. —
N. Popescu. —
T. Dumitrescu. —
Buzatu. —
A. Ciornescu. —
P. lonescu (invtore) i C. Anastasiu. —
Pr. Brbulescu. —
10. Al. Popescu. —
Gh. Popescu. —
Rdulescu. —
lonescu. — 12.
Stoicescu. ^ 13. R. Petrescu. — 14. Al. Pavelescu. —
16. L. Bjenaru. —
18. M.
17. Paulina Georgescu. —
15. C. Stnculescu. —
Bdulescu. — 19. A. Bârleanu.
XXXI.
Vâlcea,
i.
T. Prisiceanu.
2.
M, Mateiu.
6.
5. x\t.
9.
—
5.
8.
I.
I.
2.
1.
3-.
I.
8.
7.
1
1. I.
NB.
4.
6.
5.
I.
9.
I.
Fr artarea judeului,
i.
C. Georgescu,
învtoare i
2.
Gh. Deme-
trescu.
(Urmeaz Anexele No. 2 i 3 în care se arat consumaia principalelor artico'e
de hran pentru 496 familii în sptmâna de dulce i pentru 487 în cea de post).
.
BULETINUL SOCIETII DE
TIINE
Principalele articole de
hran
a)
Sptmâna
de dulce
JUDEfOL
>«
bo
•CS
c
jcc
>«
s
Arge
16
.
.
.
.
.
10
Botoani..
12
Bacu
Brila....
Buzu
.
.
.
2
21
—
2
—
—
3
Dâmbovia 28
—
—
—
Constana
7
Covurluiu.
9
7
14
>c«
C
^4
u
u
.
^)
Anexa No.
a3
3
.2
25
C/J
—
7
oa
6
11
12
4
9
1
7
2
2
9
9
6
8
12
3
7
6
2
12
9
10
8
2
2
11
13
2
5
1
1
14
5
7
2
—
—
—
12
9
8
6
5
4
5
5
7
7
3
3
3
1
7
6
17
26
12
13
7
2
24
17
15
12
11
6
19
3
3
3
3
2
2
13
15
4
15
7
7
4
5
6
7
6
8
16
2
13
21
12
23
6
3
—
16
18
11
17
6
3
3
6
4
2
5
2
1
2
—
5
4
2
3
25
11
8
25
Dorohoiu
6
3
4
6
4
3
Flciu
..
5
4
2
5
3
1
Gorj ....
26
7
11
24
19
9
13
17
15
14
10
1
11
19
12
24
Ialomia
20
14
17
11
11
14
3
6
12
4
10
1
16
14
2
12
Ia.i
11
8
1
9
3
11
4
5
4
2
9
2
4
Ilfov ....
21
9 —
15
8
7
17
Mehedini.
35
18
28
17
24
4
4
2
3
5
4
2
4
4
10
S
16
19
21
14
18
Dolj
Muscel
.
.
Neam tu.
.
Olt
Prahova
Putna
.
6
—
5
15
14
11
15
3
1
10
5
15
31
21
8
18
17
21
14
5
1
2
4
3
1
3
3
4
5
9
3
3
7
2
2
1
6
2
6
19
2
11
18
9
2
4
3
14
4
16
23
16
12
6
10
17
12
1
4
2
4
4
3
4
6
11
17
10
14
1
21
23
7
22
6
8
11
1
2
13
9
4
8
17
24
5
—
—
3
2
2
R.-Srat..
26
12
17
19
14
17
Roman
14
7
3
12
7
7
3
.
.
.
—
5 —
2 —
3 —
16 —
1 —
10
•1
Romanai. 22
6
16
21
14
10
12
5
20
10
7 —
14
18
10
Suceava
.
13
8
6
13
6
4
5
9
8
12
6
3
11
12
7
7
Tecuciu
.
13
4
2
13
5
8
1
9
7
5
1
2
9
6
10
11
Teleorman 18
17
13
11
2
3
—
8
14
13
15
3
2
1
3
1
1
18
.
Tulcea...
Tutova
.
Vasluiu
.
.
Vâlcea.
.
.
Vlaca.
.
.
3
11
1
2
3
18
9
7
14
11
12
11
7
1
8
5
2
15
5
5
15
7
24
6
14
18
16
3
1
3
2
4
10
15
2
2
1
15
16
10
2
5
7
4
2
2
11
6
4
8
5
7
8
12
10
6
12
10
10
\Q _10
_5
3
6
_5
14
_9
7
21
134 190 309 223 138 26 326 353 200
368
Total... 491 130 256 423 255 217
*)
Cifrele
reprezint nuiijrul familiilor care
consum
—
5 —
8
articolele notate deasupra coloanelor.
13
2.
