BăGIÁOăDCăVÀăÀOăTO
TRNGăIăHC KINH T TP.HCM
NGÔăHUăKHÁNHăLINH
NÂNGăCAOăCHTă LNGăDCHăV
TICăCIăCAăNHÀăHÀNGăKHÁCHă SN XANH
TIăTHÀNHă PHăHU
CHUYÊNăNGÀNH:ăQUNăTRăKINHăDOANH
MÃăS:ă60340102
LUNăVNăTHCăS KINHăT
NGIăHNGăDNăKHOAă HC:
TS.ă TRNă NGă KHOA
TP.ăHăChíăMinhăậ Nmă2013
1
CHNGă1:ăTNGăQUANăVăVNăăNGHIÊNăCU
1.1 LỦădoăchnăđătƠi
Nmă2009ăvaăqua, BăChínhătrăđưăcóăchătrngăxơyădngăThaăThiênăHuă
tră thƠnhă ThƠnhă phă trcă thucă Trungă ngă trongă vƠiă nmă ti,ă lƠă mtă trongănhngă
trungă tơmă ln,ă đcă sc vă vnă hóa,ă duă lch vƠă dchă vă caă că nc (TBKL să 48-
KL/TW). Nhă đó, hă thngă doanhă nghipă duă lch lnă mnhă khôngă ngng,ă đcă bită
lƠă să tngă nhanhă vă să lngă cngă nhă chtă lngă trongă hă thng nhƠăhƠng,ăkháchă
snă tiêuă chună caoă (4 sao) nhă kháchă snă Moonlight, Romance, Midtown… Hă
thngăcácădchăvăbăsungăcngăđcăhoƠnăthinădnăđă đápăngănhuăcuăkhôngăchă
caă kháchă duă lchă mƠă còn că kháchă đaăphng. Cóăthăkăđnănhădchăvăgiiătríă
thă giưnă (biă li,ă spa,ă massage,ă gym, yoga…), choă thuêă khánă phòngă (tă chcă să
kin, hiă ngh,ă ticăci…). Mtătrongănhngădchăvăbăsungăđcăcácăkháchăsn,ă
nhƠăhƠng cngănhă đôngăđoăngiădơnăđaăphng quană tơmălƠădchăvă ticăci.
Tălơu,ălpăgiaăđìnhălƠăchuynăhătrngătrongăcucăđi conăngi.ăNgoƠiăđngă
kỦă ktă hônă theoă phápălut,ă vică tăchcăticăciăđăthôngăbáoăchoătoƠnăthăngiă
thơn,ă bnă bèălƠămtănghiălă“btăbuc” caăngiăVitănhmăhpăthcăhóaămiă quan
hăvăchngăvămtăxưăhi. Trcăđơy,ăticăciăthngăđcătăchcătiănhƠăriêng,
vìă thă ítă tnă kémă chiă phíă nhngă liă hnă chă vă khôngăgianăbuiăticăvƠ nhngăđiuă
kină khác.ă NgƠyă nay,ă điă sngă ngiă dơnă đcă nơngă cao, tică ciă đư đcă tină
hƠnhă ă cácă nhƠă hƠngă kháchă snălnăcóătínhăchuyênănghipăcao.ăNgiăsădngădchă
vă ticăciăcngăvìăthămƠăkhóătínhăhn,ăđòiăhiăcaoăhn.
Trcă đơy,ă chă cóă Hngă Giangă lƠă kháchă snă 4ă saoă cungă cpă dchă vă tică
ci.ă Vă sau,ă dchă vă nƠyă xută hină ă nhngă nhƠă hƠngă kháchă snă 4ă saoă khácă ngƠyă
cƠngă nhiu,ă đină hìnhă lƠă kháchă snă Xanhă (2007),ă Fullă Houseă (2010),ă Mondială
(2011).ă Nhnă thyă timă nngă trongă dchă vă tică ci,ă hină nayă nhngă kháchă snă 4ă
saoă khácă cngă cóă dă ánă cungă cpă dchă vă nƠyă (Mngă Thanh,ă Romance…).ă CƠngă
vă sau,ă cácă kháchă snă miă cƠngă cóă liă thă hnă soă viă cácă kháchă snă lơuă nmă doă
trangă thită bă hină đi,ă că să vtă chtă mi,ă rútă kinhă nghimă tă nhngă điă thă điă
2
trc ă ă nơngă caoă liă thă cnhă tranhă caămìnhătrongămôiătrngăkinhădoanhăkhóă
khnă hină nay,ă cácă nhƠă hƠngă cóă dchă vă tică ciă cnă tìmă raă nhng yuă tă thƠnhă
phnă ca chtă lngă dchă vă vƠă tă đóă cóă giiă phápă hoƠnă thin chtă lngă dchă v,ă
nơngăcaoăsăhƠiălòngăchoăkháchăhƠng.ăXanhălƠăkháchăsnă4ăsaoăcungăcpădchăvătică
ciă choă kháchă hƠngă quaă kháă nhiuă nmă nhngă vicătinăhƠnhăthuăthpăỦăkinăđánhă
giáă caă kháchă hƠngă nhmă nơngă caoă chtă lngă dchă vă chaă đcă thcă hin. Xută
phátătănhuăcuăthcătăcaădoanhănghip,ătôiăchnăđătƠiă“Nơngăcaoăchtălngădchă
vă tică ciă caă nhƠă hƠngă kháchă snă Xanhă tiă thƠnhă phă Hu”ă lƠmă đătƠiăchoălună
vnă ttănghipă Caoăhcăcaămình.
1.2 Mcătiêuănghiênăcu
Nghiênăcuănhmă đnăcácămcătiêu:
- XácăđnhăcácăyuătăthƠnhăphnăthangăđo chtălngădchăvăticăciăcaăcácă
nhƠăhƠngă kháchă snă4ăsaoătiăthƠnhă phăHuă(Xanh,ă Hngă Giang,ă FullăHouse).
- Xácăđnhămcăđănhăhngăcaătngăyuătăđnă săhƠiălòngăcaăkháchăhƠngă
văchtălngădchăv ticăciăcaăcácănhƠă hƠngă kháchă snă4ăsaoătiăthƠnhă phăHu.
- ánhă giáă thcă trngă vică cungă cpă dchăvăticăciăcaănhƠăhƠngăkháchăsnă
Xanh ăthƠnhă phăHu.
- aă ra hƠmă Ủ nơngă caoă chtă lngă dchă vă tică ciă vƠăsă hƠiă lòngă kháchă
hƠngă văchtălngădchăvă ticăciăcaănhƠăhƠngă kháchăsnăXanhă thƠnhăphăHu.
1.3 iătngăvƠăphmă viănghiênăcu
iătngănghiênă cu:
ă tƠiă nghiênă cuă nhngăyuătă thƠnhăphnăthangăđo chtălngădchăvătică
ciăcaăcácănhƠăhƠngăkháchăsnă4ăsaoătiăthƠnhăphăHu:ăXanh,ă HngăGiang,ăFullă
House.
Phmăviănghiênăcu:
- Nghiênă cuă tpă trungă đnă nhngă nhƠă hƠngăkháchăsnăcóătiêuăchună4ăsaoătiă
Huă(Xanh,ă Hngă Giang,ă FullăHouse).
- Phmă viă thiă gian:ă Ngun s liu đcă thuă thp thông qua phng vn, điu
tra trc tip khách hƠng t thángă 8ăđnăthángă9/2013.
3
1.4 Phngăphápă nghiênăcu
Nghiênăcuăđcăthcăhinăthôngăquaăhaiăgiaiăđon:
Giaiă đonă nghiênă cuă să bă đcă thcă hină đă xơyă dng,ă điuă chnhă cácă
thƠnhă phn thangăđoăchtălngădchăvăticăciăcaăcácănhƠăhƠng kháchăsn 4 sao
tiăthƠnhă phăHu.
Thangăđoăcaănghiênăcuăđcăxơyădngădaătrênăthangăđoăchtălngădchăvă
SERVPERFăcaăCronină&ăTayloră(1992)ăvƠăthangăđoăgiáătrăcmănhnăchoădchăvănhƠă
hƠngă SERV-PERVALă caă Petrickă (2002).ă Tuyă nhiên,ă kăthutănghiênăcuăđnhătính
đcăthcăhinăđăđiuăchnhăthangăđoăchoăphùăhpălƠăcnăthită(Churchill,ă1979).
Thcă hină phngă pháp thoă lunătayăđôiăviă20ăkháchăhƠngăđưădăticăci
đă khámă pháă nhngă yuă tă thƠnhă phn chtă lngă dchă vă ticăci,ăđngăthi xácă
đnhătínhăhpălỦăcaăcácăcơuăhiăvƠ vicăcóăgơyăkhóăkhn choăngiăđcăphngăvnă
hayăkhôngă vƠă tăđó điuăchnhămôăhìnhăthangă đoăchtălngă dchăv ticăci.ă
Bngă cơuă hiă să bă sauă khiă xơyă dng,ă đcă tină hƠnhă khoă sátă thă nghimă
viă53 kháchăhƠngă(cămu tiăthiu 50, theo Hair vƠăcngăs, 2006). Ktăquăphơnă
tíchă đă tină cyă caă thangă đoă bngă hăsătinăcyăCronbach’săAlphaăchngăminhăchoă
să phùă hpă caă môă hình,ă đngă thiă điuă chnhă liă thangă đoă chínhă thcă thôngă quaă
vicăloiăbănhngă binăquană sátăcóăhăsătngăquană bin - tngăbé.
Giaiăđonănghiênăcuăchínhăthc đcăthcăhinăđăkimăđnhăvƠătrăliăchoă
cácă giă thuytă nghiênă cu. Thcă hină phngă phápă phngă vnă kháchă hƠngă đưăđiădă
tică thôngă quaă bngă cơuă hiă chínhă thc.ă NghiênăcuănƠyăbaoăgmă44 binăquanăsátă
lƠmă că s đă xơyă dngă cácă mcă hi, nên că mu phngă vnă lƠ 246 đtă yêuă cu
nghiênă cu. (Kíchăthcămu khoăsátăcnăítănhtăgpă5ălnăsăbinătrongăthangăđo,ă
theo Hair vƠăcngăs, 2006.) Kăthutălyămuăđcăchnătheoăphngăphápăphiăxácă
sut,ălyămuăthună tinădoătínhădătipăcnăviăkháchă hƠng.
Sauă khiă thuă thpă vƠă phơnătíchădăliu,ăcácăthƠnhăphnăcaăthangăđoă đcăxácă
đnhă liăbngăphngăphápăphơnătíchănhơnăt khámăphá.ăTipătheo,ăđăxácăđnhăquană
hă giaă cácă nhơnă tă quană trngă caă cácă thƠnhăphnăchtălngădchăvăticăciăvƠă
să hƠiă lòng caă kháchă hƠng,ă tinăhƠnh phơnătíchăhiăquyăviămôăhìnhăhiăquyătuynă
4
tínhă bi,ă cóă bină phă thucă lƠă săhƠiălòngăcaăkháchăhƠngătheoăcácăbinăđcălpălƠă
thƠnhă phnă chtă lngă dchă v. Chtă lngă dchă vă vƠă să hƠiă lòngă caă kháchă hƠngă
cóămiăquanăhăđngăbin. Cuiăcùng,ăđăxácăđnhăsăkhácăbitătrongănhnăthcăcaă
cácă nhómă kháchă hƠngă (phơnă theoă đă tui,ă giiă tính,ă nghănghip,ăthuănhp,ăvƠăquană
hă viă côă dơuă chúă r)ă vă chtă lngă dchă v,ă phngă phápă phơnă tíchă phngă saiă
đcăthcăhin.
Quaă ktă qu nghiênă cu vƠă thcă trngă chtă lngă dchă vă tică ciă caă nhƠă
hƠngă kháchă snă Xanh, đaăraăhƠmăỦ đătngăchtălngădchăvănhmănơngăcaoă chtă
lngădchăvăvƠăsăhƠiălòngăcaăkháchăhƠngăđiăviădchăvăticăci ca nhƠăhƠngă
kháchă sn Xanh thƠnhăphăHu.
1.5 Ktăcuănghiênăcu
Băccăcaălună vn gmăcóă5 chng:
Chngă 1: Tngă quană văvnă đănghiênă cu
Chngă 2: Căs lỦăthuytăvăchtălngădchăv
Chngă 3:ăPhngă phápă nghiênăcu
Chngă 4:ăKtăquănghiênă cu
Chngă 5: HƠmăỦăvƠă kt lun
TómăttăChngă1
McăđíchăcaănghiênăcuănƠyălƠănhnădinăđcăcácăyuăt thƠnhăphnăthangă
đoăchtălngădchăvăticăciăvƠămcăđătácăđngăcaăchúngăđnăsăhƠiălòngăcaă
kháchă hƠngă điă viă dchă vă ticăciătiăcácănhƠăhƠngăkháchăsnă4ăsaoăăthƠnhă phă
Hu. Quaă ktăquănghiênăcuăvƠăthcătrngăchtălngădchăvăticăciăănhƠăhƠngă
kháchă snă Xanh,ă đaă raă nhngă hƠmă Ủ nơngă caoă chtă lngă dchă vă tică ci vƠăs
hƠiălòngăcaăkháchă hƠngă v dchăvănƠy choăkháchă snăXanh.
ătƠiăsădngăphngăphápănghiênăcuăhnăhpăđnhătínhăvƠăđnhălng qua
haiăgiaiăđonănghiênăcu săbăvƠă chínhăthc đăđtăđcăcácămcătiêu đăra.
5
CHNGă2:ăCăSăLụăTHUYTăVăCHTăLNGăDCHăV
2.1 Kháiănimăchtălngădchăv
2.1.1 Kháiănimădchăv
Bnă chtă caă dchă vă theo Philip Kotler (2000): “DchăvălƠămtăhotăđngă
vƠă ktă quă mƠă mtăbênăcóăthăcungăcpăchoăbênăkia,ăchăyuălƠăvôăhình,ăkhôngădnă
đnăquynăsăhuămtăcáiăgìăđó.ăSnăphmăcaănóăcóăthăcó hayăkhôngăgnălin viă
mtăsnăphmă vtăcht.”
Tuy nhiên,ă theo Gronoos (1990)ă thì “dchă vă lƠă mtăhotăđngăhocălƠămtă
chuiă hotă đngă ítă nhiuăcóătínhăchtăvôăhình,ănhngăkhôngăcnăthit,ădinăraătrongă
cácă miă tngă tácă giaă kháchă hƠngă vƠă nhơnă viênădchăvăvƠ/hocăcácăngunălcăvtă
chtă hocă hƠngă hóaă vƠ/hocă cácă hă thngă cung ngă dchă vă đcă cungă cpă nhă lƠă
cácă giiă phápă giiă quytăcácăvnăđăcaăkháchăhƠng”. nhănghaănƠyămangătínhăhcă
thută caoă vƠă dngănhăkháăkhóăhiu.ă dăhiuăhn, Zeithaml (2000) đaăraămtă
kháiă nimă rngăhnăđiăviădchăv, đóălƠă“ttăcăcácăhotăđngăkinhătămƠăktăquă
caănóăkhôngăphiălƠămtăsnăphmăvtălỦăhayălƠăsăxơyădng,ădchăvănƠyăđcătiêuă
thă ngayă tiă thiă đimă nóă đcă snăsinhăraăvƠăcungăcpănhngăgiáătrăgiaătngădiă
cácăhìnhăthcănhăsăthunătin,ăvuiăchiăgiiătrí,ăđúngăgiăgic,ătinăli,ăhocăchmă
sócăscăkhe”.
Nh vy,ă cóă thă hiuă dchă vămtăcáchăđnăginălƠănhngăhotăđngăkinhătă
nhmă toăra giáătrăsădngă choăkháchă hƠng,ă khôngă dnă đnăquynă săhuăvtăcht.
2.1.2 Kháiănimăchtălng dchăv
ChtălngădchăvălƠămtăphmătrùăhtăscătruătng,ăphcătpăvƠăcóănhiuă
cáchăhiuăkhácănhau.
Philip B. Crosby (1979) choă rng:ă “chtă lngă lƠă să phùă hpă viă yêuăcu”.ă
Feigenbaumă (1991)ă choă rngă “chtă lngă lƠă quytă đnhă caă kháchă hƠngă daă trênă
nhngăyêuăcuăcaăkháchăhƠng,ănhngăyêu cuănƠyăcóăthăđcănêuăraăhocăkhôngănêuă
ra,ă đcă ỦăthcăhocăđnăginăchălƠăcmănhn,ăhoƠnătoƠnăchăquanăhocămangătínhă
chuyênă mônă vƠă luônă điă dină choă mcă tiêuăđngătrongămtăthătrngăcnhătranh”.ă
6
Russelă(1999)ăliăchoărngă“chtălngăthăhinăsăvtătriăcaăhƠngăhóaăvƠădchăv,ă
đcăbităđtăđnămcăđămƠăngiătaăcóăthăthaămưnămiănhuăcuăvƠălƠmăhƠiălòngă
kháchăhƠng”.
HiuărõăđcăkháiănimăvăchtălngădchăvălƠăcăsăchoăvicăđánhăgiáăchtă
lngă dchă v.ă Tuyă nhiên,ă đánhă giáă chtă lngă dchă vă thngă khóă khnă biănhngă
khácă bită caă dchăv. Parasuraman,ăZeithamlăvƠăBerryă(1988)ănhnămnhărngăhiuă
bită vă chtă lngă hƠngă hóaă chaă đă đă hiuă đcă chtă lngă dchă vă biă 3ă đcă
đimăcaădchăvălƠă(i)ătínhăvôăhình,ă(ii)ătínhăkhôngăđngănhtăvƠă(iii)ătínhăđngăthi.
Zeithaml & Bitneră (2000)ă giiă thiuă thêmă đcă tínhă thă tă caă dchă vă lƠă (iv)ătínhă
khôngă luătrăđc.
(i) Tínhă vôă hìnhă (intangibility):ă Snă phmă dchă vă khácă viă snă phmă vtă chtă
că thă ăchădchăvăkhôngăthăcmănm,ăngheăhayănhìnăthyătrcăkhiămua.ăKháchă
hƠngă chănhnă đcăsnăphmă dchăvă ngayă khiănóăđcăcungăcp.
(ii) Tínhă khôngă đngă nht (heterogeneity): Chtă lngă dchă vă tùyă thucă vƠoă
ngiă thcă hin,ă thiă giană vƠă đaă đimă cungă cp.ă Chínhă vìă vy,ă tă chcă khôngă thă
daăvƠoălnăkimătraăcuiăcùngănhmă đánhăgiáăchtălngădchăvămìnhăcungăcp.
(iii) Tínhă đngă thiă (inseparability):ă că đimănƠyăchoărngăquáătrìnhăcungăcpă
dchă vă xyă raă liênă tc,ă nghaă lƠă quáă trìnhă cungă cpă vƠă tipă nhnă dchă vă tinăhƠnhă
đngă thi,ă cùngă mtă lúcă viă să hină dină caă kháchă hƠngă trongă sută thiă gianăsnă
xut.ă Nóiăngnă gnălƠăquáătrìnhăsnăxutăvƠă tiêuădùngă dchăvă xyă raăđngăthi.
(iv) Tínhă khôngă luă tră đc (perishability): Dchă vă khôngă thă đcă luăgi,ă
khôngă thăđemătiêuăthăhay bánăraătrongăthiăgianăsau đó.
Trongă nghiênă cuă chtă lngădchăv, Parasuraman vƠăcngăs (1985, 1988)
lƠă nhngă ngiă điă tiênă phongămtăcáchăcăthăvƠăchiătit.ăCácătácăgiănƠyăchoărngă
chtă lngă dchă vă lƠă să đánhă giáă toƠnă dină vă tháiă đă hngă tiă să xută scă caă
dchă v.ă Cngă theoă Parasuraman,ă chtă lngă dchă vă lƠă khongă cáchă giaă kă vngă
caă kháchăhƠngăvădchăvămƠăhăđangăsădngăviăcmănhnăthcătăvădchăvămƠă
hă hngă th. Ôngă giiă thíchă rngă đă bită đcă sădăđoánăcaăkháchăhƠngăthìăttă
nhtălƠănhnă dngă vƠă thuăhiu nhngă mongăđiăcaăh.
7
Sauă đó,ă Cronin & Tayloră (1992)ă choă rngă chtă lngă dchă vă chínhă lƠă cmă
nhnă thcă tă caă kháchă hƠngă vă dchă vă mƠă khôngă cnă soă sánhă viă kă vng. Quan
đimă nƠyă đnă gin,ă dă hiuă vƠă đcă đă tƠiă să dngă lƠmă quană đimă vă chtă lngă
dchăvă choănghiênă cu.
2.1.3 Cácăquană đimăvăkinhădoanhă dchăvăticăci
nhănghaă ticăci:
Tică theoă đnhă nghaă lƠă săbƠyăbinămơmăcăcóănhiuămónăngonăđăthtăđưiă
nhiuăngiănhơnămtădpăvuiămngă(HoƠngăPhêăvƠăđngăs,ă2010).ăTicăciăđcă
hiuă lƠă mtă loiă tică cóă nhngă nghiă lă trangă trngă nhmă côngă bă să ktă hpă giaă
ngiănamăvƠăngiănăđătrăthƠnhăthƠnhăviênăcaăgiaătcădiăsăchoăphépăcaăhaiă
giaăđìnhăvƠătrcăsăchngă kin,ăchúcăphúcăcaănhiuăngi.
Kháiănimăvădchăvă ticăci:
Daă trênă kháiă nimă vădchăvăvƠăkháiănimăticăci,ăcóăthăhiuărngădchă
văticăciălƠăktăquămangăliănhăcácăhotăđngătngătácăgiaănhƠăcungăcpătică
ciă nhmă đápă ngă nhuă cuă vă tică ciă viă kháchă hƠng. Côngă nghă tică ciă lƠă
cáchă thcă tă chcă mtă lă ciătrnăgóiăviămtăchngătrìnhăhoƠnhătráng,ăbƠiăbn,ă
phiăktăhpăcaărtănhiuăcácădchăvămƠănhƠătraiănhƠăgáiăchătrătinăămtăniăvƠă
khôngă phiăloălngăgìănhiu,ăđnăgiăthìămiăvicăđưăđơuăvƠoăđó.
ụănghaă caăvicăciăxinătrongăđiăsngăxưăhi:
Cóă thă khngă đnhă rngă tă lơu,ă vică tă chcă lă ciă đưă lƠă mtă phongă tcă
khôngăthăthiuătrongăcucăsngăcngăđng,ămƠăỦănghaăcaănóăthăhinăănhiuăkhíaă
cnh:ă kinhă t,ă xưă hi,ă đoă đc,ă vnă hoá.ă Lă ciă ghiă nhnăsătrngăthƠnhăcaăđôiă
thanhăniênănamănăsauăquáătrìnhătìmăhiu.ăNóăthăhinăxưăhiăđưăthaănhnămtătìnhă
yêu.ăHônănhơnă lƠăsăthngănhtăgiaătìnhăyêuăvƠă tráchănhimăgiaăhaiăngi.
Lă ciă lƠă săcôngăbătrcădălunăxưăhiăsauăquáătrìnhăhoƠn thƠnhăthătcă
đngăkỦăktăhôn.ăTăđơyămtăgiaăđìnhămiăhìnhăthƠnh,ăcóăỦănghaărtăquanătrngăđiă
viăxưăhi.
LăciăcònălƠăsăhpămtăcaăhaiăhăvƠăbnăbèăđăchúcămng.ănăviăđámă
ci,ă conă ngiă cóă că hiă gpă g,ă tipă xúc,ă lƠmă quenă viă nhau,ă tngă cngă giaoă
8
tip,ă mă rngă cácă quană hă xưă hi.ă nă viă đámă ciălƠăđnăviămtăsinhăhotăvnă
hóaălƠnhă mnhăkhôngă thăthiuătrongăcucăsngămiăconăngiă vƠăcăcngăđng.
Chínhă vìă nhngă Ủă nghaătrênămƠălăciăđcăxemălƠăngƠyătrngăđiăcaăđiă
ngi,ă đánhă duă mtă bcă ngotă miă choă cucăsng.ăChtălngădchăvăticăciă
vìăthămƠătrăthƠnhă vnă đărtăđcăxemătrng.
2.2 Miăquană hăgiaăchtălngădchăvăvƠăsăhƠiălòngăcuăkháchă hƠng
Să hƠiă lòngă caă kháchă hƠngăvƠăchtălngădchăvălƠăhaiăkháiănimăphơnăbită
nhngă cóă liênă hă chtă chă viă nhauă trongă nghiênă cuă v dchă vă (Parasuramană vƠă
cngăs,ă1988).ăCóămtăsăbngăchngăthcănghimăchoăthyăchtălngădchăvălƠă
mtă tinăđăquanăhănhơnăquăcaăsăhƠiălòngăkháchăhƠng; hƠiălòngăkháchăhƠngăxemă
nhă ktăqu,ăchtălngădchăvăxemănhănguyênănhơn;ăhƠiălòngăcóătínhă chtădăbáoă
mongăđi,ăchtălngădchăvălƠămtăchunălỦătngă(Cronină&ăTaylor,ă1992;ăWoodsideă
vƠă cácă tácăgi,ă1989).ăTuyănhiên,ăcóărtăítănghiênăcuăthcănghimăchngăminhătmă
quanătrngăcaăsăđoălngăchtălngădchăvătrong vicăxácăđnhăsăhƠiălòng kháchă
hƠngă (Fiskă vƠă cácă tácă gi,ă 1993;ă Levesqueă &ă McDougall,ă 1996).ă Cácă nghiênă cuă
trcăđơyăđưăgiăỦărngăchtălngădchăvănhăhngătrcătipăvƠăđángăkăđnăsăhƠiă
lòngă (Caruanaă vƠă cácă tácă gi,ă 2000;ă Bakeră &ă Crompton,ă 2000).ă Theoă Zeithamlă &ă
Bitner (2000),ăchtălngădchăvăvƠăhƠiălòngăkháchăhƠngălƠăhaiăkháiănimăkhácănhau,ă
trongă khiă chtă lngă dchă văch tpătrungăcăthăvƠoănhngăthƠnhăphnăcaădchăvă
thìă hƠiă lòngă kháchă hƠngă lƠă kháiă nimă tngăquát.ăSăhƠiălòngălƠătinăthơnătrcătipăỦă
đnhăhƠnhă viă(CroninăvƠăcácătácăgi,ă2000;ăPetrickă&ăBackman,ă2002;ăDodds,ă1991).
Hină vnă chaă cóă đcă să thngă nhtă giaă cácă nhƠă nghiênă cuă vă cácă kháiă
nim,ănhngăđaăsăcácănhƠănghiênăcuăchoărngăgiaăchtălngădchăvăvƠăhƠiălòngă
kháchă hƠngă cóă miă liênă hă viă nhau (Cronin & Taylor, 1992; Spreng, 1996). Tuy
nhiên,ă cóă rtă ítă nghiênă cuă tpă trungă vƠoă vică kimă traă mcă đă giiă thíchă caă cácă
thƠnhă phnă caă chtă lngă dchă vă điă viă să hƠiă lòngă kháchă hƠng,ă đcă bită trongă
tngăngƠnhădchăvăcăthă(LassarăvƠăcácătácăgi,ă2000).ăVìăth,ămtăvnăđăđtăraălƠă
phiă nghiênă cuă thêmă vă miă quană hă giaă cácă nhơnă tăcaăchtălngădchăvăviă
mcăđăhƠiălòngăkháchă hƠngă ngăviămtălnhăvcăcăth.
9
Viă lỦă doă nhă th,ă giă thuytă rngă giaăsăhƠiălòngăkháchăhƠngăvƠăcácăthƠnhă
phnă caăchtălngădchăvă cóămiăquană hăđngăbin,ăcăth:
- Cóă mtă tngă quană đngă bină giaă mcă đă tinăcyăvƠămcăđăhƠiălòngăcaă
kháchă hƠng.
- Cóă mtătngăquanăđngăbinăgiaămcăđăđápăngăvƠămcăđăhƠiălòngăcaă
kháchă hƠng.
- Cóămtătngăquanăđngăbin giaănngălcăphcăvăvƠămcăđăhƠiălòngăcaă
kháchă hƠng.
- CóămtătngăquanăđngăbinăgiaămcăđăđngăcmăvƠămcăđăhƠiălòngăcaă
kháchă hƠng.
- CóămtătngăquanăđngăbinăgiaăphngătinăhuăhìnhăvƠămcăđăhƠiălòngă
caăkháchă hƠng.
NgoƠiă cácă nhơnă tă caă chtă lngă snă phm/dchă vă nhă hngă đnă să hƠiă
lòngăcaăkháchăhƠngăcònăcóănhngănhơnătăkhácăcngătácăđngăđnăsăhƠiălòngănh:ă
cácă đcă đimă că thă caă snă phmă hayă dchă v;ă nhnă thcă vă să côngă bng;ă cácă
kháchăhƠngăkhác,ăcácăthƠnhăviênăgiaăđìnhăvƠăđngănghip;ăgiáăc;ăcácăyuătăcáănhơnă
(trngă tháiă tìnhă cm,ă tơmă lỦă hocă tháiă đă kháchă hƠng )ă vƠă cácă nhơnă tăkháchăquană
khácă(Zeithamlă&ăBitner,ă2000).
Trongă quáă trìnhă thită kă bngă hi,ă nhngă cơuă hiă vă să hƠiă lòngă caă kháchă
hƠngăđcăđaăraăvƠătăđóăthitălpăhƠmăhiăquyătuynătínhăbiăviăbinăphăthucălƠă
să hƠiă lòngă kháchă hƠng,ă bină đcă lpă lƠă cácă thƠnhă phnă trongă thangă đoă chtă lngă
dchăvă SERVPERF.
Mcă đíchă cuiă cùngă caă vică đánhă giáă hayă nơngă caoăchtălngădchăvăcaă
cácă nhƠă hƠng,ă kháchă snă cng lƠă nhmă thaă mưnă nhuă cuă kháchă hƠngă hayă nóiă cáchă
khácă lƠă lƠmă kháchă hƠngă hƠiă lòngă mtă cáchăttănht.ăBiăvy,ătăktăquănghiênăcuă
caăđătƠi vƠăphơnătíchăthcătrngătiădoanhănghip,ănhngăhƠmăỦ đcăđaăraăngoƠiă
mcă đíchă hoƠnă thin chtă lngă dchă vă cònă hngă đnă mcăđíchăcaoăhnălƠănơngă
caoăsăhƠiălòngăcaăkháchă hƠngă vădchăvăticăci.
10
2.3 Cácăphngă phápă đánhă giáăcăbnăvăchtălngădchăv
2.3.1 Kháiănimăgiáătrăcmănhnăcaăkháchă hƠng
Tănhngănmăcuiăthăkă20, kháiănimă“giáătrăcmănhn”ăđưăđcăcácănhƠă
nghiênăcuătrênăthăgiiăquanătơmăđn,ănóăniălênănhămtăyuătăđóngăvaiătròăquană
trngă điă viă să sngăcònăcaătăchc.ăCácănhƠănghiênăcuăđưăsădngănhiuăthută
ngă khácă nhauă đă đnhă nghaă “giáă tră cmă nhn”ă caă kháchă hƠng.ă Chngă hnă nh:
giáă tră cmă nhnă (perceivedă value),ă giáă tră caă kháchă hƠngă(customerăvalue),ăgiáătră
choăkháchăhƠngă(valueăforătheăcustomer),ăgiáătrăcmănhnăcaăkháchăhƠngă(customeră
perceivedăvalue),ăgiáătrăkháchăhƠngăcmănhnă(perceivedăcustomerăvalue),ăgiáătrăcaă
ngiătiêuădùngă(consumerăvalue),ă giáătrătiêuădùngă(consumptionăvalue),…
Thută ngă thngă dùngă trongă kháă nhiuă nghiênă cuă lƠă giáă tră cmă nhnă
(perceivedă value)ă hayă giáă tră cmă nhnă caă kháchă hƠngă(customerăperceivedăvalue).ă
Tuyă nhiênă miă nghiênă cuă liă đnhă nghaă giáă trăcmănhnămtăcáchăkhácănhau.ăă
lƠmărõăcácăquanăđimăkhácănhauăvƠănhngăđimăchungăcaăcácăđnhănghaăvăgiáătră
cmă nhnă trong cácă nghiênă cuă trcă đơy,ă cn xemă xétă haiă đcă đimă quană trngă
trongă giáă tră cmă nhnă caă kháchăhƠng.ăuătiên,ăgiáătrăcmănhnăgnălinăviăvică
sădngăcácăsnăphm,ăsăkhácăbitătăcácăgiáătrăcáănhơnăhocătăchc.ăThăhai,ăgiáă
tră cmă nhnă đcănhnăthcăbiăkháchăhƠngăvƠănóăcóăthăđcăxácăđnhăbiăngiă
bánă mtă cáchă khôngăkháchăquană(Zeithaml,ă1988;ăMonroe,ă1990; Lovelook, 1991).
Chă cóă kháchă hƠngă miă cóă thă nhnă thcăgiáătrăđcăcungăcpăcaăsnăphmăhocă
dchăvă (Gale,ă1994;ăBigne vƠăcácătácăgi, 2000; Teas & Agarwal, 2000).
Kháiă nimă giáă tră cmă nhnă phă bină nhtă lƠă caă Zeithamlă (1988):ă “Giá tr
cm nhn là s đánh giá tng th ca ngi tiêu dùng v tin ích ca mt sn phm
hay dch v da vào nhn thc ca h v nhng gì nhn đc và nhng gì phi b
ra”.ă Zeithamlă đánhăgiáănhămtăsăsoăsánhăgiaăhaiăthƠnhăphnă“nhnăđc”ăvƠă“bă
ra”ăcaăsnăphm,ădchăv.ăZeithaml lpălunărngămtăsăngiătiêuădùngăcmănhnă
đcă giáă tră khiă cóămtămcăgiáăthp,ănhngăngiăkhácăcmănhnăđcăgiáătrăkhiă
cóă mtăsăcơnăbngăgiaăchtălngăvƠăgiáăc.ăNhăvyănhngăngiătiêuădùngăkhácă
nhau,ă cácăthƠnhă phnă caăgiáătrăcm nhnă cóăthălƠăkhácăbit.
11
NhnăthcăcaăngiămuaăvăgiáătrălƠămiêuătăsăcơnăđiăgiaăchtălngăsnă
phmăhocăliăíchămƠăhăcmănhnăđcătăsnăphmăvƠăchiăphíămƠăhăphiătrăchoă
snăphmă đóă(Monroe, 1990:46).
GiáătrăcmănhnăcaăkháchăhƠngălƠămiăquanăhăcmăxúcăđcăthitălpăgiaă
kháchă hƠngă vƠă nhƠă cungă cpă sauă khiă kháchăhƠngăđưăsădngămtăsnăphmăhayădchă
vă caă nhƠă cungă cpă vƠă thyă rngă snă phmă hayă dchă vă đóă toă raă giáă tră gia tngă
(Butz & Goodstein 1996:63).
Theo Woodruff (1997:142),ă “giáă tr cmă nhnă caă kháchă hƠngă lƠă să yêuă
thích,ă cmă nhnă vƠă đánhă giáă caă kháchă hƠngă vă cácă đcă tínhă caă snă phm,ă să thă
hină caă đcă tínhă vƠă nhngă ktă quă đtă đcă (hocă huă quă phátă sinh)ă tă vică să
dngă đóă toă điuă kină thună liă đtă đcă mcă tiêuă vƠă mcă đích caă kháchă hƠngă
trongă cácă trngă hpăsădng”.ăKháiănimănƠyăktăhpăchtăchăgiáătrămongămună
vƠă giáă tră nhnă đcă vƠă nhnă mnhărngăgiáătrăxutăphátătănhnăthc,ăsăyêu thíchă
vƠă đánhăgiáăcaăkháchăhƠng.ăNóăcngăliênăktăsnăphmăviăcácătrngăhpăsă dngă
vƠă hiuăquăđtăđcăquaăquáă trìnhăsădngă biăcácăkháchă hƠng.
Cóă rtă nhiuă kháiă nimă giáă tră cmă nhnă khácă nhau.ă Giáă tră cmă nhnă luônă
thayă đi,ă nóă khácă nhauă giaă cácă kháchă hƠng,ă vnă hóaă vƠă thiă giană (Sancheză vƠă các
tácă gi, 2006: 394).ă Tuyă vy,ă cácă kháiă nimă đuă cóă đimă chungă khiă nóiă văgiáătră
cmă nhnă caă kháchă hƠngă lƠă să soă sánhă giaă nhngă gìă kháchă hƠngă nhnă đcă (liă
ích)ăvƠănhngăgìăhăbăraă(săhyăsinh)ăđăcóăđcăsnăphmăhayădchăv.ăSăhyăsinhă
ăđơyăkhôngăchălƠăgiáăcămangătínhătinătămƠăcònăbaoăgmăcănhngăchiăphíăcăhiă
khôngămangătínhătinătăđcăgiălƠăgiáăcăhƠnhăvi:ăđóălƠăthiăgian,ănălcăbăraăđă
cóăđcădchăv.
2.3.2 oălngăgiáătrăcmănhnăcaăkháchăhƠng
Vic đoălngăgiáătrăcmănhn cóăthăđcădaătrênăhaiăcáchătipăcnăchính.
Phngă phápă tipă cnă đuă tiênă xácă đnhă giáă tră cmă nhnă đc xơyă dngă baoăgmă
haiăphn,ămtălƠăliăíchănhnăđcăvƠămtălƠăsăhyăsinhă(DoddsăvƠăcác tácăgi, 1991;
Cronin vƠă các tácăgi, 2000). Zeithaml (1988)ăquyăđnhăcácăliăíchăcaăkháchăhƠngă
nhă cmă nhnă vă chtă lngă dchă vă vƠă mtă lotă cácă liă íchă tơmă lỦ.ă iă viă cácă
12
thƠnhăphnăhyăsinh,ăcóăthălƠămtăhìnhăthcăcaăgiáătrătinătăvƠăphiătinătănhăthiă
gian,ă cácăriăroăgpăphiăvƠă sătinăliă(DoddsăvƠă các tácăgi, 1991).
Viăcáchătipăcnăthăhai, quanăđimăgiáătrăcmănhnăcaăkháchăhƠngănhălƠă
mtăcuătrúcăđaăchiuă(Mattson, 1991; Sheth vƠăcác tácăgi, 1991; Woodruff, 1997;
De Ruyter vƠă các tácă gi, 1997ă vƠă 1998; Sweeney Soutar, 2001; Roig. vƠă các tácă
gi, 2006;…). Mattsonă(1991)ăđưăđaăraănghiênăcuălỦăthuytăvăsăđaăchiuăcaăgiáă
tră cmă nhnă vƠă nmă btă cácă khíaă cnhă nhnă thcă vƠă tìnhăcmăcaăgiáătrăcmănhnă
đóălƠăchcănngă (functional),ătìnhăcmă(emotional)ăvƠăhpălỦă(logical).
Sheth vƠă các tácăgi (1991)ăviănghiênăcuăđnhălngătrongăngƠnhăthucălá,ă
xácăđnhăgiáătrănhnăthcănhălƠămtăcuătrúcăđaăchiuăbaoăgmănmăgiáătrăctălõi,ă
đóă lƠă chcă nngă (functional),ă tìnhă cmă (emotional),ă xưă hiă (social),ă triă thcă
(epistemic)ă vƠă điuă kină (conditional).ă Giá tr chc nng nhălƠămtătinăíchănhnă
thcă caă cácă thucă tínhă caă snă phmă hocă dchă v.ă Giá tr cm xúc baoăgmăcácă
cmă xúcă hayă nhngă trngă tháiă tìnhă cmă toă raăbiăkinhănghimătiêuăth.ă Giá tr xã
hi lƠăsăchpănhnăhocătinăíchăăcpăđăcaăcácămiăquanăhăcaăcáănhơnăviămôiă
trngă xưă hiă caă mình.ă Giá tr tri thc lƠă khă nngă caă snă phmă hocă dchă vă
mangă đnă să btă ng,ă khiă dyă să tòă mòă hocă đápă ngă mongă mună vă kină thc.ă
Cuiăcùng,ăgiá tr điu kin đăcpăđnătrngăhpăhocăyuătătìnhăhungănhăbnhă
ttăhocătìnhăhungă xưăhi căthă(ShethăvƠăcác tácăgi, 1991a).
Tngăt,ăDeăRuyterăvƠă các tácăgi (1997)ătrongămtănghiênăcuăđnhălngă
vă să hƠiă lòngă trongă quáă trìnhă cungă cpă dchă văvƠăvaiătròăcaăgiáătrăkháchăhƠngăă
lnhă vcă boă tƠngă đưă đă xută mtă phngă phápă tipă cnă toƠnădinăgiáătr,ătrongăđóă
ktă hpă mtă phnă ngă nhnă thcă (giáă tră đngă tin)ă vƠă cácă thƠnhă phnă tìnhă cm.ă
Theoă cácă tácă giănƠy,ăgiáătrăkháchăhƠngăđcăđoălngăbngăbaăyuăt:ăgiáătrăcmă
xúcă (emotional),ă giáă tră thcă tă (practical)ă vƠă tínhă hpă lỦă (logical).ă Yuă tă giá tr
cm xúc choă thyă đánhă giáă tìnhă cmă caă vicăsădngădchăvăcaăkháchăhƠng,ăyuă
tăgiá tr thc t phnăánhăcácăkhíaăcnhăthcătăcaăcácădchăv,ăvƠăcuiăcùngălƠăyuă
tăhp lý toăraăchtălngădchăvăvƠăgiáăc,ăgiáătrănóiătrênăsoăviătinăbăra.ăMiă
giaiăđonăcaăquáătrìnhăthcăhinădchăvăcóăthăđcăđánhăgiáăvăcácăyuătătrên.
13
Trong mtă nghiênă cuă sauă đó,ă Sweeneyă & Soutară(2001)ăđưăkhôngăxemăxétă
cácă triă thcă vƠă yuă tă điuă kină đcă đă xută biă Shethă vƠă các tácă gi (1991a,
1991b)ă lƠă quană trng.ă Nmă yuă tă bană đuă doă đóă gimăxungăcònăba:ă giáătrăchcă
nngă (functională value),ă giáă tră xưă hiă (socială value)ă vƠă giáă tră cmă xúcă(emotională
value).ă Cácă tácă giă thită kă mtă thangă đoă đoă lngă giáă tr nhă PERVAL.ă Giáă tră
chcă nngă baoă gmă cácă yuă tă nhă giáă că (giáă tră caătin),ăchtălngă(cmănhnă
chtă lngă vƠă nngă sută dă kină caă snăphmăhocădchăv),ăvƠătínhălinhăhotă(khă
nngă thíchă ngă vƠă thcă tină caă snă phm).ă Giáă tră xưă hiă vƠăgiáătrăcmăxúcăđcă
điădinăbiăcácăthitălpăcaătƠi snăvôăhìnhăcóănhăhngă đnămiăquană h.
Sanchez vƠăcác tácăgi (2006)ăđưăphátătrinămtăthangăđoăgiáătrăcmănhnăviă
24ă yuă t,ă đcă giă lƠă GLOVAL.ăThangăđoăGLOVALăcngăbaoăgmăbaăyuătălnă
nhă thangă đoă PERVALă vƠăthêmăvƠoăyuătăgiáătrăchcănngăđc phơnătíchăcăthă
hn.ă Trongă thangăđoăGLOVALăxácăđnhăsáuăyuătăcaăgiáătrăcmănhn.ăBnătrongă
săđóătngăngăviăyuătăgiáătrăchcănng:ăcăsăvtăchtă(functionalăvalueăofătheă
establishment),ă tínhă chuyênă nghipă caă nhơnă viênă (functională valueă ofă the contact
personnel ậ professionalism),ă chtă lngă caă dchă vă muaă (functională valueăofătheă
service purchased - quality)ăvƠăgiáăcă(functionalăvalueăprice).ăHaiăyuătăcònăliăđă
cpăđnăkhíaăcnhătìnhăcmăcaăgiáătrăcmănhn:ă giáătrătìnhăcmăvƠă giáătrăxưăhi.
Roig. vƠăcác tácăgi (2006)ăđưăphơnătíchăcácăgiáătrănhnăthcăcaăngiătiêuă
dùngă trongă lnhă vcă ngơnă hƠngă vƠă thyă rngă giáă tră cmă nhnăcaăkháchăhƠngălƠăktă
quă tă să ktă hpăgiaăgiáătrăchcănng,ăgiáătrătìnhăcmăvƠăgiáătrăxưăhiătngătă
nh nghiênăcuăcaăSanchezăvƠă các tácăgi (2006)ătrongăngƠnhăcôngănghipăduălch.ă
Giáă tră chcă nngă cóă thă đcă xácă đnhă thôngă quaă đánhă giáă vă tínhă hpă lỦă vƠă tită
kimă caă mtă kháchăhƠngădaătrênăgiáăcăvƠăchtălngăcaămtăsnăphmăhayădchă
v.ă Giáă tră tình cmăvƠăgiáătrăxưăhiălƠăvôăhìnhăvƠăcóăthăđcăxemălƠăgiáătrăđcă
đánhăgiáăbiăcmăgiácăcaăkháchăhƠngăđiăviăvicămuaămtăsnăphmăhocădchăvă
tă mtădoanhănghip,ătăchc.ăGiáătrătìnhăcmăcóăthăđcăxemănhălƠămtăgiáătră
đnhăhngăbiăcácăyuăt bênătrong,ăcònăgiáătrăxưăhiălƠ giáătrăđnhăhngăbiăcácă
yuătăbênăngoƠi.
14
Nhìnă chung, cácă tácă giă đnhă nghaă kháiă nimă giáă tră cmă nhnă nhă mtă să
đaăchiuăđuăđngăỦărngăhaiăchiuăcóăthăđcăphơnăbit:ămtălƠăgiáătrăchcănngă
(liă íchă caă snă phm/dchă vă mangă liă khiă să dng)ă vƠă mtă lƠă giáă tră vă cmă xúcă
hayă tìnhă cm.ă Cácă yuă tă đcă xácă đnhă trongă giáă tră chcă nngă baoă gm:ă giáă tră
đngă tină (valueă foră money)ă (Sweeneyă vƠăcácătácăgi,ă1999.),ăchtălngăsnăphmă
(product quality) (Sweeney vƠă cácă tácă gi, 1999; Sweeney & Soutar, 2001;
Petrick,ă 2002),ă tínhă linhă hotă (versatility)ă (Sweeneyă vƠă cácă tácă gi,ă 1999),ă chtă
lngă dchă vă (quality of service) (Sanchez vƠă cácă tácă gi,ă 2006),ă chiă phíă khôngă
bngă tină (non-monetary sacrifices) (Sweeney vƠă cácătác gi, 1999; Petrick, 2002)
vƠă giá c (price) (Sweeney vƠăcácătácăgi, 1999; Sweeney & Soutar, 2001; Petrick,
2002).ă Yuă tă tìnhă cmă nmă btă đcă cmă xúcă hayă cmă xúcă đcă toăraăbiăvică
să dngă cácă snă phmă hayă dchă v.ă Yuă tă tìnhă cmă nƠyă đcă hìnhă thƠnhă biă mtă
thƠnhă phnă cmă xúc,ă liênă quană đnă cmă xúcă bênă trongă hocă cmă giác,ă vƠă mtă
thƠnhă phnă xưă hi,ă liênă quană đnătácăđngăxưăhiăcaăvicămuaă(Sanchez vƠăcácătácă
gi, 2006).
Petrickă (2002)ă đưă xơyă dngă thangă đoă đă đoă lngă giáă tră cmă nhnă caă
kháchă hƠng điă viă dchă vă nhƠă hƠng, giă lƠă thangă đoă SERV-PERVAL.ă Cóă
nhngă kháchă hƠngă cóă thă nhă chínhă xácă giáă caă dchă vă mƠă hă mua,ă nhngă
ngiă khácă thìă chă cóă thă nhă lƠă hă đưă muaă dchă vă đóăđtăhayăr,ănhngăcngăcóă
nhngă kháchă hƠngă khôngă chă nhă đnă giá.ă Nhiuă kháchă hƠngă să đánhă giáă nhngă
chiă phíă khôngă mangă tínhă tină tă nhă thiă gian,ă chiă phíă tìmă kim,ă hình nhă thngă
hiuă vƠă să thună tin.ă Vìă vy, chiă phíă tină tă vƠă phiă tină tă cmă nhnă đu đcă
xemă nh să hi sinhă caă kháchă hƠng,ă vƠă nóă nhă hngă đnă nhnă thcă vă giáă tră
dchă vă caăh.ă
Thangă đoă SERV-PERVALă 25ă bină mƠă Petrickă (2002)ă đưă phátă trină đă đoă
lngăgiáătrăcmănhn vădchăvă nhƠă hƠngă nhăsau:
15
Chtălngăđcănhnă thc
1. ănăcóăchtălngă vtătri (outstanding quality)
2. ănăvƠădchăvă rtăđáng tinăcy (very reliable)
3. Chtălngărtăyênătơm (very dependable)
4. Chtălngărtănăđnh,ănhtă quán (very consistent)
Phnăngăcmăxúc
5. LƠmăchoătôiăcmăthyătt (feel good)
6. Toă choătôiăsăthíchăthúă(pleasure)
7. Toă choătôiăcóăcmăgiácăvuiăsng (sense of joy)
8. LƠmăchoătôiăcmăthyăhƠiălòngă(delighted)
9. LƠmăchoătôiăcmăthyăhnhă phúcă(happiness)
Giáătrătinăt
10. LƠămtămónăhiă(aăgoodăbuy)
11. Xngă đángăviăđngătină(beăworthătheămoney)
12. GiáăcălƠăcôngăbngă (fairlyăprice)
13. GiáăcăhpălỦă(reasonableăprice)
14. Giáăcărtăkinhăt,ătităkimă(beăeconomical)
15. CóăvălƠămtăthaăthună ttă(aăgoodăbargain)
GiáătrămangătínhăhƠnhă vi
16. DădƠngă đămuaă (beăeasyătoăbuy)
17. ệtătnăcôngăscăđămuaă (little energy)
18. DătìmăđnăcaăhƠngă đămua (easy to shop for)
19. ệtătnănălcăđămuaă(littleăeffort)
20. cămuaămtăcáchădădƠngă (easyăbought)
Danhă tingăcaădchăv
21. Cóădanhă tingăttă(goodăreputation)
22. cătônătrngă(wellărespected)
23. cănghăđnărtănhiuă(wellăthoughtăof)
24. Cóăđngăcp,ăđaăvă(hadăstatus)
25. Cóăuyătínă(reputable)
16
Theoă nhngă nghiênă cuă trc,ăphnăngăcmăxúcăcaăkháchăhƠngă(GrewalăvƠă
các tácă gi, 1998; Parasuraman & Grewal, 2000; Sweeney vƠă các tácă gi, 1999;
Zeithaml,ă1988)ăvƠăchtălngă(Dodds,ăMonroeă& Grewal, 1991; Swait & Sweeney,
2000)ălƠăthcăđoăgiáătrăcmănhnăđiăviădchăv.ăThêmăvƠoăđó,ăsădanhătingăcaă
dchă vă cngă đcă choă lƠ có nhă hngă đnă giáă tră cmă nhnă caă kháchă hƠngă
(Dodds vƠă các tácăgi, 1991; Zeithaml, 1988).
Nhă vy,ă thcă đoă giá tră cmă nhnă caă kháchă hƠngă khiă muaă dchă vă baoă
gm cácă thƠnhă phnă sau:ă Chtă lngă đcăcmănhnătădchăv;ăPhnăngăcmăxúcă
vădchăv;ăGiáătrămangătínhătinătă(giáăc);ăGiáătrămangătínhăhƠnhăviă(phiătinăt);ă
Danhă tingăcaădchăv.
Vică nghiênă cuă giáă tră cmă nhnă caă kháchă hƠngă să giúpă choă cácă doanhă
nghipăkhámăpháăraăcácăyuătăđcăkháchăhƠngăxemătrngăđătăđóăcóăthătácăđngă
đnă chúngă nhmă nơngă caoă chtă lngă dchă v,ă mangă liă să hƠiă lòngă caoă hnă cho
kháchă hƠng.
2.3.3 ánhă giá chtălngădchăv bngăthangăđoăSERVQUALă vƠăSERVPERF
2.3.3.1 Thangă đoăSERVQUAL (Parasuraman vƠăcácătácăgi, 1985:1988)
Parasuraman vƠă các tácăgi (1985)ăđcăxemălƠănhngăngiăđuătiênănghiênă
cuăchtălngădchăvămtăcáchăcăthăvƠăchiătitătrongălnhăvcămarketingăviăvică
đaă raă môă hìnhă nmă khongă cáchă trongă chtă lngă dchă v SERVQUAL. Môă hìnhă
nmă khongă cách lƠămôăhìnhătngăquát,ămangătínhăchtălỦăthuytăvăchtălngădchă
v. (Môăhình nƠy đcăthăhinăăHìnhă2.1.)
- Khongă cáchă 1:ă xută hină khiă cóă să khácă bită giaă kă vngă caăkháchăhƠngă
vă chtă lngă dchă vă vƠă nhnă thcă caă nhƠă qună lỦă vă kă vngă caă kháchă hƠng.ă
imă că bnă caă săkhácăbitănƠyălƠădoăcôngătyădchăvăkhôngăhiuăbităhtănhngă
đcăđimănƠoătoănênăchtălngăcaădchăvămình.
- Khongă cáchă 2:ă lƠă khongă cáchă giaă nhnă thcă caă bană lưnhă đoă viă nhngă
yêuă cuă că thă vă chtă lngă dchăv.ăCôngătyădchăvăsădngăcácăthităkăvƠătiêuă
chunăcnăcătrênămiăquanătơmăcôngătyănhiuăhnălƠădaătrênănhngăkăvngăvƠăuă
tiênăcaăkháchăhƠng.
17
Hình 2.1:ăMôăhìnhăcácăkhongăcáchăchtălngădchăvăSERVQUAL
(Parasuraman vƠă các tácăgi, 1985 : 1988)
- Khongă cáchă 3:ă lƠă khongă cáchă giaă yêuă cuă chtă lngă dchă vă vƠă ktă quă
thcă hină dchă v.ă Ngayă că khiă tiêuă chună dchă vă đưă kă cnă viă mongă điă caă
kháchă hƠngă thìă khongă cáchă vnă xută hină khiănhơnăviênăkhôngăchuynăgiaoădchăvă
choăkháchă hƠngă đúngănhănhngă tiêuăchună dchăvă đưăđcăxácăđnh.
Triă nghimă
trcăđơy
KHÁCHăHÀNG
Cácănhuă cuă
cáănhơn
Khongă cáchă5
Dchă v nhn đc
NHÀăCUNGăCP
Dchă văkăvng
Khongă cáchă2
Thôngă tină tăcácă
ngună khácănhau
Thôngă tină đnă
kháchăhƠng
Dchă văchuynă giao
Khongă cáchă4
Chuynă đi nhnă thcă
thƠnhă cácăđcătínhă caă
chtălngă dchă v
Khongă cáchă3
Khongăcáchă1
NhnăthcăcaăcácănhƠă
qunălỦă dchă văvăkăvngă
caăkháchă hƠng
18
- Khongă cáchă 4:ă lƠă khongă cáchă giaă thcă tă cungă ngă dchă vă vƠă thôngă tină
điă ngoiă viă kháchă hƠng.ă Kháchă hƠngă tră nênă kă vngă nhiuă hnă vƠoă dchă vă doă
nhngă qungă cáoă thiăphngăchtălngăgơyăra.ăNhngăhaăhnătrongănhngăchngă
trìnhă qungă cáo,ă khuynă mưiă cóă thă lƠmă giaă tngă kă vngă caă kháchă hƠngă nhngă
cngă să lƠmă gimăchtălngămƠăkháchăhƠngăcmănhnăđcăkhiăchúngăkhôngăđcă
thcăhinătheoănhngă gìăđưăhaăhn.
- Khongă cáchă 5:ă xută hină khiă cóă să khácă bită giaă chtă lngă kă vngă biă
kháchă hƠngă vƠă chtă lngă mƠăhăcmănhnăđc.ăChtălngădchăvăphăthucăvƠoă
khongă cáchă thă nmă nƠy,ă mtă khiă kháchă hƠngă nhnă thyă khôngă cóă să khácă bită
giaăchtălngăhăkăvngăvƠăchtălngăhăcmănhnăđcăkhiătiêuădùngămtădchă
vă thìăchtălngăcaădchăvă đcăxemălƠăhoƠnăho.
Parasuramană choă rngă chtă lngă dchă vă lƠă hƠmă să caăkhongăcáchăthă5.ă
Khongă cáchă thă 5ă nƠyă phă thucă vƠoă cácă khongă cáchă trcă đó,ă ngha lƠă cácă
khongă cáchă1,ă2,ă3,ă4.
Môăhìnhă chtălngădchăvă đcăbiuădinăbiăhƠmă s:
CLDV = F { KC5 = f (KC1; KC2; KC3; KC4) }
Trongă đó:
CLDV:ă chtălngădchăv
KC1,ă KC2,ă KC3,ă KC4,ă KC5:ă khongă cáchă thă 1,ă 2,ă 3,ă 4,ă 5ă trongă môă hìnhă
chtă lngă dchă v.ă Vìă th,ă đă rútă ngnăkhongăcáchăthă5ăhayălƠmătngăchtălngă
dchă v,ă nhƠă qună tră dchă vă phiă nă lcă rútă ngnă cácă khongăcáchănƠyăbngăcách:ă
xácăđnhăkháchăhƠngăkăvngăđiuăgì,ăphátătrinăcácătiêuăchunăvƠăthităkăhngăvă
kháchă hƠng,ă ciăthinăkhơuă thcăhinădchăvă vƠăkimăsoátăttăcácăcamăktădchăv.
Trênă môă hìnhă 5ă khongă cáchă chtălng dchăv,ăParasuramanăvƠăcác tácăgi
(1985) đưă xơyă dngă thangă đoă SERVQUALă đă khoăsátăđánhăgiáăcaăkháchăhƠngăvă
chtălngădchăvă trênă2ăphngă din:
1.ă Kă vngă caă kháchă hƠngă vă mtă dchă vă lỦă tngă viă thangă đoă Likertă 5ă
đimăhocă7ăđim.
19
2.ăCmănhn,ăđánhăgiáăcaăkháchăhƠngăđiăviămtădchăvăcăthăđcăcungă
cpătrongăthcătăviăthangă đoăLikertă5ăđimăhocă7ăđim.
Theoă đó,ă Parasuraman vƠă cácă tácă gi trìnhăbƠyăkháiănimăchtălngădchăvă
lƠăktăquă caăsăsoăsánhămongăđiăviănhnă thcăcaăkháchăhƠngă vădchăv:ă
Chtălngădchăvă=ăMcăđăcmănhnă ậ Giáătrăkăvng
Nmă 1985, Parasuraman vƠă các tácă gi đưă đaă raă 10ă thƠnhă phnă caă chtă
lngă dchă v.ă nă nmă 1988,ă hă đưă kimă đnhă môă hìnhă 10ă thƠnhăphnătrênăvƠăđiă
đnăktălunărngăchtălngă dchăvăgmă5ăthƠnhăphnă căbnăsau:
(i) Mcă đ tină cy (reliability) ậ Thă hină khă nngă thcăhinădchăvăphùă
hpăvƠă đúngăthiăgiană thaăthună banăđu.
(ii) Mcăđ đápăng (responsiveness) ậ ThăhinăsămongămunăvƠăsnălòngă
caănhơnă viênă phcăvăcungăcpădchăvă kpăthiăchoăkháchă hƠng.
(iii) Nngă lcă phcă v (assurance) ậ Tínhăchuyênănghipăcaănhơnăviênăphcă
v. Nngă lcă phcă vă baoă gmă nhngă yuă tă sau:ă khă nngă thcă hinădchăv,ălchă
să vƠă tônă trngă kháchă hƠng,ă khă nngă giaoă tipă viă kháchă hƠngă vƠă tháiă đă phcă vă
đcăkháchă hƠngă tinăyêu.
(iv) Mcăđ đngăcm (empathy) ậ Săquanătơm,ăchúăỦăđnătngăkháchăhƠng.ă
Să đngă cmă baoă gmă nhngă yuă tă sau:ă khă nngătipăcn,ăsănhyăcm,ănmăbtă
đcănhuă cuăkháchă hƠng.
(v) Phngă tină huă hình (tangibles) ậ ơyă lƠăcácăphngătin,ăthităbăvƠă
conăngiăđăthcăhinădchăv.
Thangă đoă SERVQUALă cóă giáă tră vƠă Ủă nghaă thcă tină trongă đoă lngă chtă
lngă dchă vă vƠă đưă đcă nhiuă nhƠă nghiênă cuă ápă dngă kimă nghimă trongă
nhiuă ngƠnhă dchă vă cngă nhă tiă nhiuă thă trngă khácă nhau.ă Víă dă nhă Bojanică
(1991) viă dchă vă kimă toán;ă Cronină & Tayloră (1992)ă trongă dchă vă gită khô;ă
Dabholkar vƠă cácă tácă gi (1996)ă viă dchă vă bánă l;ă Lassară vƠă cácă tácă gi (2000)
viă dch vă ngơnă hƠng,ă Nguynă ìnhă Thă vƠ cngă să viă dchă vă vuiă chiă giiă tríă
ngoƠiă triă(2003).
20
2.3.3.2 Thangă đoăSERVPERF (Cronin & Taylor, 1992)
Nhiuă quană đimă choă rngă thangă đoă SERVQUALă kháă dƠiă dòngă do kháchă
hƠngă phiă đánhă giáă trênă hai phngă dină kă vngă vƠă cmă nhnă thcă tă khiă nhnă
đcă dchă vă mƠă đôiă khiă să đánhă giáă cùngă lúcă nƠyă khină kháchă hƠngă nhmă ln.ă
Trongă cácăỦăkin phnăbin,ăniăbtălƠăCronină& Tayloră(1992)ăđưăđiuăchnhăthangă
đoăSERVQUALă thƠnhăthangă đoăSERVPERF.
Thangă đoă SERVPERF nƠyă giă nguyênă 5ă thƠnhă phnă gmă 22ă bină quană sátă
caă SERVQUAL,ă mƠă bă điă phnă kă vngă caă kháchă hƠng,ă chă giă liă phnă cm
nhnă thcă tă caă kháchă hƠngă điă viă dchăvămƠăhănhnăđc.ăChtălngădchăvă
chínhălƠănhngă gìăkháchă hƠngă cmănhnă đc:
Chtălngădchăvă=ăMcăđăcmănhn
Các thƠnhă phnă trongămôăhìnhăSERVPERF nhăsau:
Nhómămcăđătinăcy (reliability):
1. Doanhă nghipăcungăcpădchăvăđúngănhă đưăcamăkt.
2. Doanhă nghipătăraăđángătinăcyătrongăxălỦăcácăvnă đădchăv.
3. Doanhă nghipăcungăcpădchăvăđúngăngayă tăđu.
4. Doanhă nghipăcungăcpădchăvăđúngătrongăthiăgianăcamăkt.
5. Doanhă nghipăkhôngă phm saiălm.
Nhómămcăđăđápăng (responsiveness):
6. Doanhă nghipăbáoăchoăkháchă hƠngă khiănƠoădchăvăsăđcăthcăhin.
7. Nhơnă viênăphcăvă kháchă hƠngă nhanhă chóng,ăđúngăhn.
8. Nhơnă viênăluônăluônăsnăsƠngăgiúpăđăkháchă hƠng.
9. Cóăsăchună băđăđápăngăcácăyêuăcuăcaăkháchă hƠng.
Nhómănngălcăphcăv (assurance):
10. Doanhă nghip ngƠyă cƠngătoădngă sătinătngăđiăviăkháchă hƠng.
11. Kháchă hƠngă cmăthyăanătoƠnăkhiăthcăhinăgiaoădchăviădoanhă nghip.
12. Nhơnă viênăbaoăgiăcngă tăraălchăs,ănhưă nhnă viăkháchăhƠng.
13. Nhơnă viênăcóăđăkinăthc,ăkănng.
21
Nhómămcăđăđngăcm (empathy):
14. Doanhă nghipăthăhinăsăquană tơmăđcăbităđnăkháchă hƠng.
15. Doanhă nghipăcóăgiălƠmăvicăthună tin.
16. Nhơnă viênăthăhinăsăcnătrngătrongăgiaoădchăviăkháchă hƠng.
17. tăliăíchăcaăkháchă hƠngă lƠăuătiên,ătơmănimătrongăhƠnhă đng.
18. Nhơnă viênăhiuăđcăkháchăhƠng thcăsămunăgì.
Nhómăphngă tinăhuăhình (tangibles):
19. Doanhă nghipăcóătrangăthităbăhinăđi.
20. Căsăvtă chtăcaădoanhă nghipă trôngărtăbtămt,ălôiăcun.
21. Nhơnă viênăcóătrangăphcăgnăgƠng,ă lchăs.
22. Cácăphngă tinăhuăhìnhăđiăkèmăviădchăvătrôngărtăhpădn.
Sau nhiuănghiênăcuăvƠăkimăđnh, cácăthƠnhăphnăcaăthangăđoăSERVPERF
cngă nhă caă SERQUALă vnă đcă xemă lƠă đnă gină vƠă đyă đ.ă Nhngă môă hìnhă
SERVQUALăcóăđăcpăđnăcácăkhongăcáchăchtălngădchăv,ăcóăsăsoăsánhăgiaă
mcă đă cmănhnăvƠăgiáătrămongăđiănênăcóăphnăphcătpăhn. SERVPERFăđcă
đánhăgiáălƠăđnăgin,ădăthcăhin,ăítătnăthiăgianăvƠăchiăphíăkhoăsát.ăHnăna,ămôă
hìnhă SERVPERFă cóă cuă trúcă vngă chcă hnă vƠă hiuăquăhnămôăhìnhăSERVQUALă
(Crossleyă &ă Xu,ă 1996,ă p.4).ă Să ttă hnă caă bă thangă đoă SERVPERFă soă viă bă
thangă đoă SERVQUALă đưă đcă chngă minhă trongănhiuănghiênăcuăcaăcácătácă giă
nhă Mc.ă Alexander vƠă các tácă gi (1994); Avkiran (1999)ă vƠă gnă đơyă nhtă lƠă
Brandy vƠă các tácăgi (2002).ăThêmăna,ăsădngăSERVPERFăsăchoăktăquăchínhă
xác,ă đă tină cyă caoă hnă soă viă SERVQUALă vì:ă (i)ă Khiă đcă hiă vă mcă đănhnă
đc,ă ngiă tră liă cóă xuă hngă soă sánhă giaă mongă mună vƠă triă nghimă thcă tă
trongă đuă đă tră liă bngă cơuă hi,ă lƠm gimă saiă să vƠă saiă lchă trongă ktă qu;ă (ii)ă
SERVPERFăbăquaăphnăhiăvăkăvngăcaăkháchăhƠngă ậ kháiănimăkháămăhăđiă
viă ngiă tră li,ă giúpă hnă chă đcă saiă sótă trongă chtă lngă dă liuă thuă thpă
(Nguynă HuyăPhongăvƠă PhmăNgcăThúy,ă 2007).
Vìă th, nghiênă cuă nƠyă să dngă thangă đoă đnă ginăhnălƠăSERVPERFătrongă
môăhìnhă lỦăthuyt Hìnhă2.2.
22
Hình 2.2:ăMôăhìnhănghiênăcuăcaăđătƠi
Môăhìnhăgmă5ăbinăđcălp:ămcăđătinăcy,ămcăđăđápăng,ănngălcăphcă
v,ă mcă đă đngă cm,ă vƠăphngătinăhu hìnhănhăđưănêuătrên.ăBinăphăthucălƠă
mcăđăhƠiălòngăcaăkháchăhƠngă vădchăvă ticăci.
NgoƠiă cácă bină caă thangă đoă SERVPERF,ă môă hìnhă nghiênă cuă cònăđaăvƠoă
cácă bină quană sátă thucă baă thƠnhă phnă gmă chtă lngă đcă nhnă thc,ă phnă ngă
cmă xúcă vƠă danh tingă dchă vă caă môă hìnhă SERV-PERVALă đă đoă lngă giáă tră
cmă nhnă caă kháchă hƠng.ă RiêngăcácăyuătăthucăhaiăthƠnhăphnă“giáăcămangătínhă
tină t” vƠă “giáă cămangătínhăhƠnhăvi” thìăkhôngăđcăđaăvƠoămôăhìnhănghiênăcu,ă
vìă chúngă khôngă phùă hpă viă điă tngă khoă sátă caă đă tƠiălƠănhngăngiădătic.ă
Vică đaă thêmă cácă bină vƠoă môă hìnhă nghiênă cuă să giúpă khámă pháă raă cácă yuă tă
đcăkháchă hƠngă xemătrngămtăcáchăđyăđăhn.
Trênă thcă t,ă môă hìnhă SERVPERFă đưă đcă să dngăđăđánhăgiáăchtălngă
dchă vă trongă mtă să đă tƠi,ă nhă đă tƠiă nghiênă cuă khoaă hcă “Să dngă thangă đoă
SERVPERFăđăđánhăgiáăchtălngăđƠoătoăđiăhcătiăiăhcăAnăGiang”ă(Nguynă
MCă
NGăCM
PHNGă TINă
HUăHÌNH
SăHÀIă LÒNG
CAă KHÁCHă HÀNG
MCă
TINă CY
MCă
ÁPăNG
NNGă LC
PHCăV
23
ThƠnhă Long,ă 2006).ă Nguynă Huyă Phong,ă Phmă Ngcă Thúyă (2007)ă đưă thcă hină
nghiênă cuă soă sánhă trongă ngƠnhă siêuă thă bán lă VităNamăthôngăquaăvicăngădngă
môă hìnhăSERVQUALăhayăSERVPERFănhmăđoălngăcácăyuătănhăhngăđnăsă
thaămưnăcaăkháchăhƠngăđiăviădchăvăbánălătiăcácăsiêuăth.ăKtăquănghiênăcuă
choăthyă sădngă môăhìnhăSERVPERFă ttăhnămôăhìnhăSERVQUAL.
Vi tngă loiăhìnhădchăv,ăsălngăbinăquanăsátătrongămôăhìnhăcngăđcă
ápă dngă khácă nhau.ă ă tƠiă nƠyă să dngă 44ă binăquanăsátăthucă6ănhómăthƠnhăphn:ă
mcăđătinăcy,ămcăđăđápăng,ănngălcăphcăv,ămcăđăđngăcm,ăphngătină
vtă cht huăhình,ămcăđ hƠiălòng caăkháchă hƠng.
TómăttăChngă2
Chngă nƠyă nhmă xácă đnhă cácă kháiă nimă că bn vƠă nhngă thangă đoă lỦă
thuytă vă vnă đă đánhă giáă chtă lngădchăv cngănhăxácăđnhămiăquanăh đngă
bin giaăchtălngădchăvăvƠăsăhƠiălòngăcaăkháchăhƠngă lƠmăcăs xơyădngămôă
hìnhănghiênă cuăchoăđătƠi.
Cácă kháiă nimă că bnă baoă gmă kháiă nimă vă dchă v,ă chtă lngă dchă v,ă
dchă vă tică ci,ă giáă tră cmă nhnă caă kháchă hƠng.ă Nhngă thangă đoă lỦăthuytăchoă
chtă lngă dchă văbaoăgm SERVQUAL (Parasuraman vƠăcác tácăgi, 1985:1988),
SERVPERF (Cronin & Taylor, 1992). Theoă đó,ă chtă lngă dchă vă phă thucă vƠoă
mcă đă tină cy, mcă đ đápă ng,ă nngă lcă phcă v,ă mcăđăđngăcmăvƠăphngă
tină huă hình. Vă đoă lngă giáă tră cmă nhnă caă kháchă hƠngă choădchăvănhƠăhƠngă
cóă thang đoă SERV-PERVAL (Petrick, 2002). Giáă tră cmănhnăđcăđoălngăbi
nmă thƠnhă phn:ă chtă lngă đcă nhnă thc,ă phnă ngă cmă xúc,ă giáătrătinăt,ăgiáă
trămangă tínhăhƠnhă vi,ăvƠă danhă tingăcaădchăv.
Sauăkhiăxơyădng,ămôăhìnhănghiênăcuăcaăđătƠiăgmă5ăbinăđcălp:ămcăđă
tină cy,ă mcă đă đápă ng,ă nngă lcă phcă v,ămcăđăđngăcmăvƠăphngătinăhuă
hình.ăBinăphăthucălƠămcăđăhƠiălòngăcaăkháchăhƠngăvădchăvăticăci caăcácă
nhƠăhƠngăkháchăsn 4 sao thƠnhăphăHu. NgoƠiăcácăbină thangăđoăSERVPERF, môă
hìnhănghiênăcuăcònăđaăvƠoăcácăbină quanăsátăthucăbaăthƠnhăphn chtălngăđcă
nhnăthc,ăphnăngăcmăxúcăvƠă danhătingădchăvăcaămôăhìnhăSERV-PERVAL.
24
CHNGă3: PHNGăPHÁPăNGHIÊNăCU
3.1ăQuyătrìnhănghiênăcu
Nghiênăcuăđcăthcăhinăthôngăquaăhaiăgiaiăđon (Hìnhă3.1):
Giaiă đonă nghiênă cuă să b đcă thcă hină đă xơyă dng,ă điuă chnhă cácă
thƠnhă phnă thangăđoăchtălngădchăvăticăciăcaăcácănhƠăhƠngă kháchăsnă4 sao
tiăthƠnhă phăHu.
Thangă đoăbanăđuă(Phălcă2) caănghiênăcuăđcăxơyădngădaătrênăcăsă
lỦă thuytă vă chtă lngă dchă v, lỦă thuytă vă thangă đoă chtă lngă dchă vă
SERVPERF (Cronin & Taylor, 1992),ă lỦă thuytăvăgiáătrăcmănhnăvƠălỦăthuytăvă
thangă đoă giáă tră cmă nhnă choă dchă vă nhƠă hƠngă SERV-PERVAL caă Petrickă
(2002). Tuyănhiên,ădoăcóăsăkhácănhauăvăđcăthùăcaătngăloiăhìnhădchăvăcăthă
nênăcóăthăcácăthangăđoăđưăđcăngădngătrongăcácănghiênăcuătrcăđơyăđcătină
hƠnhă ă môiă trngă nghiênă cuă chaă thtă săphùăhpăviăđaăbƠnănghiênăcuămƠăđă
tƠiă nƠyă đangă thcă hin.ă Doă vy,ă kă thută nghiênă cuă đnhă tínhă đcă thcă hină đă
điuăchnhăthangă đoăchoăphùăhpălƠăcnăthită(Churchill,ă1979).ă
Kă thută thoă lună tayă đôiă viă 20ă kháchăhƠngăđcăsădngănhmăkhámăpháă
cácă bină quanăsátădùngăđăđoălngăchtălngădchăvăticăciă(dƠn bƠiăthoălună
đcăđínhăkèmăăPhălcă1),ăđngăthi xácăđnhătínhăhpălỦăcaăcácăcơuăhiăvƠăvică
cóă gơyă khóă khn,ă lúngă túngă choă ngiă đcă phngă vnă hayă khôngă vƠă tă đó điuă
chnhă môă hìnhă thangă đoă chtă lngă dchă v tică ci.ă Thôngă tină thuă thpă đcă tă
vicăthoălunălƠăcăsăhătrăchoăvicăthităkăthangăđoăsăb. KháchăhƠngăthamăgiaă
thoă lună lƠă nhngă ngiă đưă dă tică ciă tiă cácă nhƠă hƠngă kháchă snă Xanh,ă Fullă
House,ă Hngă Giang,ă trongă đóă cóă 10ă kháchă hƠngă namă vƠă10ăkháchăhƠngăn,ăthucă
đătuiătă22ăđn 55ăvƠătrìnhăđăvnă hóaătătrungăcpăđnăsauăđiăhc.
Thangă đoă đcă điuă chnhă sauă khiă thcă hină thoă lună viă kháchăhƠngă(Phă
lcă3)ălƠănnătngăthităkăbngăcơuăhiăbanăđu (Phălcă5). BngăcơuăhiănƠyăđc
kimă traă quaă mtă lnă thă vƠă saă chaă đă hoƠnă chnhă trcă khiă dùngă đăphngăvnă
chínhăthc.ăăkimătraăđătinăcyăcaăthangăđo,ătinăhƠnhăkhoăsátăthănghimăviă