Vận dụng quan điểm triết học Mác - Lênin về mối quan hệ giữa yếu tố sinh học và yếu tố xã hội trong con người vào việc chăm sóc và bảo vệ sức khoẻ cho con người Việt Nam hiện nay

IăH C QU CăGIAăHÀăN I
TR

NG

I H C KHOA H C XÃ H I VÀ NHÂN V N

TR N QUANG TUYNH
V N D NG QUAN

I M TRI T H C MỄC – LEENIN V M I

QUAN H GI A Y U T
CON NG

SINH H C VÀ Y U T

XÃ H I TRONG

I VÀO VI C CH M SÓC VÀ B O V S C KH E CHO
CON NG

I VI T NAM HI N NAY

LU N V N TH C S

CNDVBC & CNDVLS

Mư s : 5 01 02
Ng

ih

ng d n: TS. Nguy n Hàm Giá

HÀ N I - 2004
1


M CL C
M ă

Uă

1

1.ăTìnhăc păthi tăc aăđ ătài ............................................................................. 3
2.ăTínhăhínhănghiênăc uăđ ătài ........................................................................ 4
3.ăM căđìchănhi măv ăc aălu năv n ................................................................ 6
4.ăC ăs ălýălu năvàăph

ngăphápănghiênăc u................................................... 7

5.ăđóngăgópăc aălu năv n ............................................................................... 7
6.ăýăngh aălìălu năvàăth căti năc aălu năv n ..................................................... 7
7.ăK tăc uăc aălu năv n .................................................................................. 7
N IăDUNG..............................................................................Error! Bookmark not defined.

CH
T

NG 1: QUAN I M TRI T H C MỄC - LÊNIN V Y U

SINH H C VÀ Y U T

XÃ H I TRONG CON NG

I ... Error!

Bookmark not defined.
1.1.ăKháiăni măy uăt ăsinhăh căvàăy uăt ăxãăh i Error! Bookmark not defined.
1.2ăM iăquanăh ăgi aăy uăt ăsinhăh căvàăy uăt ăxãăh iătrongăconăng

i ... Error!

Bookmark not defined.

CH

NG 2 : V N D NG M I QUAN H GI A Y U T

H C VÀ Y U T

XÃ H I TRONG CON NG

SINH

I VÀO VI C

CH M SÓC VÀ B O V S C KH E CHO CON NG

I VI T

NAM HI N NAY......................................... Error! Bookmark not defined.
2.1.ăQuanăđi măhi năđ iăv ăs căkh e ............... Error! Bookmark not defined.
2.2ăNh ngăy uăt ătácăđ ngăđ năs căkh eăconăng

i........Error! Bookmark not

defined.
2.3ăM tăs ăh

ngăv năd ngăm iăquanăh ăgi aă y uăt ăsinhăh căvàăy uăt ăxãăh iă

đ iăv iăvi căch măsócăvàăb oăv s căkh eăchoăconăng
nayă ăn

iătrongăđi uăki nă hi nă

căta.................................................. Error! Bookmark not defined.

K TăLU N .............................................................................Error! Bookmark not defined.
DANHăM CăTÀIăLI UăTHAMăKH O.................................................................................. 9

2


M
1. TệNH C P THI T C A

U

TÀI

S ă phátă tri nă m nhă m ă c aă khoaă h că vàă côngă ngh hi nă nayă đãă đ aă conă
ng

iă tr ă thànhă m tă ngu nă l că đ că bi tă c aă s nă xu tă ngu nă l că c ăb năvàăvôă

t n.ăConăng

iăv aălàăch ăth ,ăv aălàăđ ngăl căvàăm cătiêuăc aăs ăphátătri năxãă

h i.ă Nh nă th că rõă v nă đ ă nàyă trongănh ngăn măg năđây,ă
đãă đ t v nă đ ă conă ng

ngăvàănhàăn

cătaă

iăvàoăv ătrìătrungătâmăc aăăm iăchìnhăsáchăkinhăt ă ậ xãă

h i,ă phátă huyă nhână t ă conă ng

iă vàă víă conă ng

i,ă t oă đi uă ki nă đ ă conăng

phátătri năhàiăhoàăc ăv ăs căkh eăvàătrìătu ,ăth ăch tăvàătâmăh n.ă
tri nă kinhă t ă ậ xãă h iă doă

ngătaăđ ăx

ngăh

iă

ngăl iăphátă

ngăt iăm cătiêuădânăgiàu,ăn

că

m nh,ă xãă h iă côngă b ng,ă dână ch ,ă v nă minh.ă âyă làă bi uă hi nă rõă r tă nh tă v ă
nh nă th că c aă

ngăvàănhàăn

căătaăv ăvaiătròăvàăv ătrìăc aănhânăt ăconăng

trongă s ă nghi pă xâyă d ngă vàă b oă v ă t ă qu c.ă
phátătri nă conăng

iăc aă

ngă th iă th ă hi nă rõă m cătiêuă

ngătaătrongăgiaiă đo năhi nănay.ă

Nh măth căhi nănh ngăm cătiêuăđ tăra,ănh ngăn măquaă
đãă cóă nhi uă ch ă tr

iăă

ngăvàănhàăn

cătaă

ng,ă chìnhă sáchă nh mă nângă caoă đ iă s ngă m iă m tă v ă v tă

ch tăvàătinhăth năchoănhânădân.ăTrongăđóăvi căch măsóc,ăb oăv ăs căkh eăchoă
nhână dână c ngă ngàyă càngă đ
n

că quană tâmă nhi uă h n.ăSongătrongăđi uăki năđ tă

cătaăcònănghèoăv ăkinhăt ,ăl căh uăv ăk ăthu t,ătrínhăđ ădânătrìăvàăđi uăki nă

v ăsinhăphòngăb nhăcònăth p,ăđi uăki năs ngăvàăđi uăki năv ăsinhălaoăđ ngăc ngă
ch aă đ

că c iă thi nă nhi uă nênă đãă nhă h

sóc,ă b oă đ mă s că kh eă choă conăng

ngă khôngă nh ă đ nă quáă trínhă ch mă

i.ăNh ngăn măg năđâyăcùngăv iăs ăphátă

tri năkinhăt ă- xãăh i,ăm căs ngăc aăng

iădânăđãăđ

cănângălênăm tăcáchăđángă

k ă t ă vi că nă ,ă điă l i,ă đi uă ki nă làmă vi cầă Tuyă nhiên,ă bênă c nhă đóă c ngă đãă
bi uă l ă nh ngă nhă h

ngă tiêuă c că đ iă v iă s că kh eă c ngă nh ă quáătrínhăch mă

sóc,ăb oăv ăs căkh eăc aănhânădân:ăcu căs ngăthi uăv năđ ng,ăc ngăth ngăth nă
kinh ậ tâmă lý,ă ch ă đ ă nă th aă Calo.ă H nă 10ă n mă quaă c ă c uă b nhă t tă ă Vi tă
3


Namă đãă cóă nh ngă thayă đ iă đángă k .ă ăn

cătaăngàyăcàngăxu tăhi nănhi uăh nă

nh ngă b nhă liênă quană đ nă r iă lo nă traoă đ iă ch tăvàăho tăđ ngăăth năkinhătrungă
ng:ăv aăx ăđ ngăm ch,ăb nhăthi uămáuăc ătim,ăt ngăhuy tăáp,ăb nh th aăcân,ă
b nhă ti uă đ

ng,ă thoáiă hoáă x

ngă kh pă vàă b nhă suyă nh

că th nă kinhầă Tínhă

hínhăđóăđãăvàăđangăđ tăraănh ngăv năđ ăc ăb n,ăc păthi tătrongăvi căch măsócă
vàăb oăv ăs căkh eăchoănhânădân.ăDoăđóăc năcóănh ngălu năch ngăkhoaăh c,ăc ă

s ă lýă lu n,ă ph

ngă phápă lu nă choă v nă đ ă ch mă sócă vàă b oă v ă s că kh eă choă

nhână dân.ă ãăcóănhi uăđ ătàiănghiênăc uăv năđ ăconăng

iăd

iănh ngăgócăđ ă

khácă nhauă vàă cóă nh ngă giáă tr ă đángă k ,ă nh ngăt ăgócăđ ătri tăh c,ănghiênăc uă
conăng

iăđ ăph căv ănhuăc uăch măsóc,ăb oăv ăc ngănh ăphátătri năs căkh eă

conă ng

iă Vi tă Namă hi nă nayă đangălàăv năđ ăcóătìnhăc păthi t,ăc năđ

tâmă nghiênă c uă sâuă h n.ă V iă lìă doă trênă tôiă ch nă v nă đ ă :ă “V
I M TRI T H C MỄC-LÊNIN V M I QUAN H GI A Y U T
T

XÃ H I TRONG CON NG

CHO CON NG

2. TÌNH HÌNH NGHIÊN C U

N D NG QUAN

SINH H C VÀ Y U

I VÀO VI C CH M SÓC VÀ B O V

I VI T NAM HI N NAY”ălàmăđ

căquană

S C KH E

ătàiălu năv năth căs ăc aămính.

TÀI

Tri tăh căMácă- Lêninăđãăkh ngăđ nhăconăng

iălàăm tăb ăph năăc aăth ăgi iă

t ă nhiênă nh ngă làă m tă th că th ă mangă tìnhă xãă h i,ă m tă th că th ăth ngănh tăhaiă
m tă (y uă t )ă sinhă h că vàă xãă h i.ă Haiă m tă nàyă khôngă táchă r iă nhau,ă khôngă đ iă
l pă nhauămàăth ngănh tăbi năch ngăv iănhau.ăM iăquanăh ăgi aăchúngăchiăph iă
quáă trínhăhínhăthành,ăt năt iăvàăphátătri năc aăconăng
s căbi năch ngăvàăkhoaăh căv ăconăng

i.ă âyălàăquanăđi măh tă

i.ăNóăđãăt oăc ăs ăkhoaăh căchoătri tă

h căc ngănh ăcácămônăkhoaăh căkhácăđiăsâuăvàoănghiênăc uăv năđ ăconăng

ă Vi tă Namă t ă tr

că đ nă nayă đãă cóă nhi uă tácă ph m,ă cácă bàiă vi t,ă chuyênă

m c,ă t pă chìă bànă v ă conă ng
tr
ng

c,ăd

i.

iă ă nhi uă khìaă c nhă khácă nhau.ă Nh ngă n mă v ă

iăgócăđ ătri tăh căconăng

iăth

ngăđ

căbànăđ năv iăt ăcáchălàăconă

iăm iăxãăh iăch ăngh aămàă ăđóăch ăy uăđ ăc păđ năngh aăv ăc aăcôngădână

đ iă v iă đ tă n

c.ă V nă đ ă quy nă l i,ă s ă côngă b ngă xãă h iă c ngă đ

că đ ă c pă

nh ngă cònă mangă tìnhă t ă bi n,ă ìtă g nă li nă v iăth căt .ăNh ngănhuăc uăt ănhiên,ă
t tă y uă c aă conă ng

iă ch aă đ

că quanătâmăthìchăđáng.ăTrongănh ngăn măg nă
4


đâyă k ă t ă đ iă h iă

ngă l nă th ă VI,ă trongă cácă ngh ă quy tă c aă cácă k ă đ iă h i,ă

ngăđãăđ tăconăng

iăvàoăv ătrìătrungătâmăc aăm iăchìnhăsáchăkinhăt ă- xãăh iă

thíăvi cănghiênă c uăv ăconăng
nghiênă c uă conă ng
Ch ăđ ăth

ngăđ

b nă ch tă conă ng
ng

iă ngàyăcàngăđ

iă đãă đ ă c pă đ nă nhi uă m t,ă nhi uă khìaă c nhă khácă nhau.ă
căchúăýăđ nătrongăcácăcôngătrínhănghiênăc uălàăngu năg c,ă

i,ă nhână t ă conă ng

i,ăm iăliênăh ăgi aăconăng

trongăconăng

căchúătr ngăh n.ăCácăcôngătrínhă

iă trongă l că l ngă s nă xu t,ă quy nă conă

iăvàăt ănhiên,ăy uăt ăsinhăh căvàăy uăt ăxãăh iă

i.

Trongăđóăm tăs ăcôngătrínhăcóătìnhăch tălìălu nă làăc ăs ăchoăs ăphátătri năconă
ng

iă trongă giaiă đo nă hi nă nayă ă n

că taă c aă cácă tácă gi ă

ngă H uă Toànă

[49,tr9],ăH ăS ăQuìă[43],ăNguy năAnhăTu nă[53,tr24],ăV ăTr ngăDungă[13,58],ă
Tr nă V nă Toànă [50,tr59],ă

ngă Xuână K [29,tr29],ă Lêă Quangă Hoană [18],ăTr nă

V nă Giàuă [45,tr6],ă V ă Minhă Tâmă [55],ă Ph mă Th ă Ng că Tr m[51]ầă Nh ngă
côngătrínhănàyăđãălàmărõăthêmănh ngălu năch ngăkhoaăh căc aăch ăngh aăMácă

v ăngu năg c,ăb năch tăc aăconăng

i.ăTrênăc ăs ăđóălàăti năđ ăquanătr ngăchoă

cácă nhàă tri tă h că c ngă nh ăcácănhàăkhoaăh căthu căcácăchuyênăngànhăkhácăđiă
sâuănghiênă c uănh măm cătiêuăphátătri nă conăng

i.ă

M tă s ă côngă trínhă nghiênă c uă cóă tìnhă ch tă t ngă h păđ ăc pănh ngăv năđ ă
toànădi năxácăđ nhăc ăs ăchoăchi năl căconăng
đ ă tàiă c pă nhàă n

iăvàăs ăphátătri năxãăh iănh :ă

că mangă mãă s ă KX-07ă vàă KX-05ă ă doăgiáoăs ,ăvi năs ăPh mă

MinhăH călàmăch ănhi măđ ătài.ăBênăc nhăđóălàăcácăcôngătrínhăc aăcácătácăgi :ă
Ph mă Minhă H că [14,tr3],ă Nguy nă V nă Huyênă [25],ă Nguy nă Tr ngă Chu nă [4],ă
LêăH uăT ngă[56,tr8],ăV

ngăTh ăBìchăThu ă[47,tr13]ầăCácăcôngătrínhăđãălàmă

rõă thêmă v ă vaiă tròă vàă v ă trìă c aă nhână t ă conă ng
n

iă trongă s ă nghi pă đ iă m iă ă

că ta,ă t ă đóăđ aăraănh ngăquanăđi măm iăv ăs ăphátătri năvàăti năb ăxãăh i.ă

Tri tăh căh
phátă tri n,ă h

ngăt iăcáiăđìchăđóălàăs ăh nhăphúcăc aăconăng
ngă conă ng

i,ăvíăs ăti năb ăvàă

iă t iă Chân,ă Thi n,ă M .ă Tri tă h că cóă ngh aă v ă gópă

ph nă làmă t ngă thêmă kh ă n ngă c aă conă ng
kháchăquan.

5

iă trongă quáă trínhă c iă t oă th ă gi iă


M tă s ă côngă trínhă cóă tìnhă ch tă chuyênă kh oăc aăcácătácăgi :ăTr năPh

ngă

H nhă [17],ă V ă Tr ngă Hùngă [24],ă Ph mă Thànhă H ă [23],ă Nguy nă ínhă Khoaă
[28],ăPh măTh ăNg căTr mă[52,tr26]ầăđãăđiăsâuănghiênăc uătímăhi uăkh ăn ngă
c aă conă ng

iă ậ sinhă v tă hoànă ch nhă nh tă c aă th ă gi i.ă Quaă đóă đãă gópă ph nă

kh ngăđ nhăconăng

iăchìnhălàăđ iăt

ngăđ ătri tăh căvàăcácăkhoaăh căkhácăti pă

t că nghiênăc u,ăđ aăraănh ngălu năch ngăkhoaăh căchoăquáătrínhăch măsócăvàă
b oăv ăs căkh eăconăng

i.

M tăs ăcôngătrínhăđãăđiăsâuănghiênăc uătr căti păm iăquanăh ătr căgi aăy uă
t ă sinhă h că vàă y uă t ă xãă h iă trongă conă ng
Chu nă [5,tr13],ă Tr nă

iă c aă cácă tácă gi :ă Nguy nă Tr ngă

căLongă[31,tr17],ăV ăThi năV

ngă[58,tr30],ăV ăTùngă

Hoaă [22],ă Nguy nă Th aă Nghi pă [40]ầă D aătrênănh ngălu năc ăkhoaăh c,ăcácă
tácă gi ă đãăđ tăđ

cănh ngăk tăqu ănghiênăc uăkháăsâuăs căvà cóăh ăth ngăm iă

quanăh ăgi aăy uăt ăsinhăh căvàăy uăt ăxãăh iătrongăconăng

i,ăđ aăraăđ

s ăgi iăphápăc ăb năchoăvi cănghiênăc u,ăphátătri năconăng

i.

căm tă

M tăs ăcôngătrínhătri tăh căc aăcácătácăgi ăđãăđ ăc păđ năgócăđ ăs căkh eă
c aă conă ng

i:ă Tr nă V n Th yă [48,tr67],ă Nguy nă Hi nă L

Khánhă [27]...ă Trênă c ă s ă nghiênă c uă conă ng
h iă cácă tácă gi ă b

ngă [32],ă Lêă H ngă

iătrongăch nhăth ăsinhăh că ậ xãă

că đ uă đãă đ aă raă nh ngăgi iăphápăthi tăth cănh mănângăcaoă

ch tăl ngăc aăcôngătácăch măsócăvàăb oăv ăs căkh eăcho nhânădân.ă
Nh ă v yă t ă tr

că t iă nayă ă Vi tă Namă ch aă cóă côngă trínhă nàoă nghiênă c uă

m tăcáchăcóăh ăth ngăv ăs ă nhăh

ngăc aăm iăliênăh ăgi aăy uăt ăsinhăh căvàă

y uă t ă xãă h iă đ iă v iă quáă trínhă ch mă sócă vàăb oăv ăs căkh eăchoăconăng

i.ă

âyălàăv năđ ălu năv n quanătâm.
3. M C ệCH NHI M V C A LU N V N

M căđìch:ăLu năv năt pătrungăphânătìchăquanăđi mătri tăh căMácăậ Lêninăăv ă
conăng

iă- th căth ăth ngănh tăgi aăcáiăsinhăh căvàăcáiăxãăh i,ăt ăđó,ălu năgi iă

c ăs ăkhoaăh căvàăđ aăraăm tăs ăh
s căkh eăchoăconăng
ăđ tăđ

ngăch ăy uăchoăvi căch măsócăvàăb oăv ă

iătrongăđi uăki năc aăn

cătaăhi nănay.ă

căm căđìchăđó,ălu năv năcóănhi măv ă:ă

6


- Làmă rõă quană đi mă c aă tri tă h că Mácă ậ Lênină v ă conă ng

iă - th căth ă

th ngănh tăgi aă cáiăsinhăh căvàăcáiăxãăh i.
- Lu nă gi iă m iă liênă h ă gi aă cácă y uă t ă sinhă h c,ă xãă h iă vàă quáă trínhă

ch măsócăvàăb oăv ăs căkh eăchoăconăng
- Nêuăraăm tăs ăh

ngăch ăy uăv năd ngăm iăquanăh ăđóăđ ăch măsócăvàă

b oăv ăs căkh eăchoăconăng
4. C

S

i.

LÝ LU N VÀ PH

iă ăn

cătaătrongăgiaiăđo năhi nănay.

NG PHỄP NGHIÊN C U

- C ă s ă lýă lu nă c aă lu nă v nă làă h că thuy tă Mácă ậ Lênin,ăquanăđi măc aă
ngă C ngă s nă Vi tă Nam,ă t ă t
conă ng

i.ă

ngă H ă Chìă Minhă v ă conă ng

ngă th iă lu nă v nă c ngă thamă kh oă cácă tàiă li u,ă cácă côngă trínhă

nghiênă c u,ăcácăbàiăvi tăc aăcácătácăgi ătrongăvàăngoàiăn
- V ăph

căv ăv năđ ănày.

ngăphápănghiênă c u.

Lu nă v nă v nă d ngă ph
s ,ă cácă ph

iă vàă phátă tri nă

ngă phápă lu nă duyăv tăbi năch ngăvàăduyăv tăl chă

ngă phápă tri tă h c:ă phână tìch,ă t ngă h p,ă kháiă quátă hoá,ă l chă s ă -

lôgìc,ăk tăh păgi aăphânătìchălìălu năvàăminhă ch ngăb ngătàiăli uă khoaăh c.
5. ÓNG GÓP C A LU N V N

- Lu nă v nă t pă trungă lu nă ch ngă m iă liênă h ă ch tă ch ă gi aă y uă t ă sinhă
h căvàăy uăt ăxãăh iălàăc ăs ăkhoa h căchoăvi căch măsócăvàăb oăv ăs căkh eă
c ngănh ăđi uătr ă b nhăt tăchoăconăng

i.

- Nêuă raă m tă s ă gi iăphápănh mănângăcaoăch tăl ngăc aăvi căch măsócă
vàăb oăv ăs căkh eătrongăđi uăki năn

cătaăhi nă nay.

6. Ý NGH A Lệ LU N VÀ TH C TI N C A LU N V N

- V ă m tă lìă lu nă :ătrênăc ăs ănghiênăc uăm iăliênăh ăgi aăy uăt ăsinhăh că
vàă y uă t ăxãăh iăv iăs căkh eăc aăconăng

i,ălu năv năcóăth ădùngălàmătàiăli uă

thamăkh oătrongăcôngătácănghiênăc uănh ngăv năđ ătri tăh cătrongăyăh c.
-

V ă m tă th că ti n:ă lu nă v nă cóă th ă làmă tàiă li uă thamă kh oăchoăvi căxâyă

d ngănh ngăbi năphápănh mănângăcaoăhi uăq aătrongăvi căch măsócăvàăb oăv ă
s căkh eăchoăconăng

iănóiăchungăc ngănh ăvi căch măsócăvàăb oăv ăs căkh eă

choă nhână dână taă hi nă nay,ă th că hi nă m că tiêuă c aăs ănghi păxâyăd ngăvàăphátă
tri nă đ tăn

căchoăconăng

i,ăvíăconăng
7

i.


7. K T C U C A LU N V N

Lu năv năg m:ăph năm ăđ u,ăph năn iădungăvàăph năk tălu n.
Ph năn iădungăg mă2ăch

ngă5ăti t.

8


DANH M C TÀI LI U THAM KH O
I. Ph n Ti ng Vi t
1.

An-đrê-i- Bru-slin- xki (1977) :Haiăti păc năchínhăc aăv năđ :ă“ăCáiăsinhă
h că– cáiăxãăh i”,ăt păchìă“Nh ngăkhoaăh căxãăh i”ăs ă4,ăPhongăHi năd ch.

2.

B ăYăt ă(1996):ă Niênăgiámăth ngăkêăyăt ă1995,ăNXBăYăh c,ăHàăN i.

3.

Cácăquyăđinhăv ăb oăv ăs căkh eănhânădân,(2002)ăNhàăxu tăb nălaoăđ ngăHàăN iă.

4.

Nguy năTr ngăChu nă(2003):ăM tăs ăv năđ ăv ătri tăh că– conăng

iă– xãă

h i Vi nă tri tăh c,ăHàăN i.

5.

Nguy nă Tr ngă Chu nă (1992):ă M tă s ă v nă đ ă c nă đ

că quană tâm:ă m iă

quanăh gi aăy uăt ăsinhăh căvàăy uăt ăxãăh iătrongăconăng

i,ăt păchìătri tă

h c,ăs ă3.
6.

Nguy nă TrinhăC ă(1983):ăNh ngăv năđ ătri tăh căc aăyăh c,ă(d chăt ăb nă
ti ngă Nga),ăNXBăkhoaăh căk ăthu t,ăHàăN iă.
ngăC ngăs năVi tăNamă(1986),ăV năki năđ iăh iă

7.

ngăl năth ăVI, NXB

S ăth t,ăHàăN i.
ngăC ngăs năVi tăNam (1991),ăV năki năđ iăh iă

8.

ngăl năth ăVII, NXB

S ăth t,ăHàăN i.ăăăăăăăă
ngă C ngă s nă Vi tă Nam (1996),ă V nă ki nă đ iă h iă

9.

ngăl năth ăVIII,

NXBăChìnhătr ăqu căgia,ăHàăN i.ăăăă
ngăC ngăs năVi tăNamă(2001),ăV năki năđ iăh iă

10.

ngăl năth ăIX, NXB

Chìnhătr ăqu căgia,ăHàăN i.
11.

arăWin(1953):ă NXBă Khoaăh c,ăHàăN i.

12. E. Ca-tê-rina- Sôă rôă- khôvaă(1977):ăV ăth căth ăt ănhiênăvàăb năch tăxãă
h iăc aăconăng

i, t păchì nh ngăkhoaăh căxãăh i,ăs 4,ăPhongăHi năd ch.

13. V ăTr ngăDung(2003):ăHi uăquanăđi măc aăC.ăMácăv ăb năch tăc aăconă
ng

iănh ăth ănào,ăt păchìătri tăh c,ăs ă8.

9

14. Ph mă Minhă H că (2003):ă iă vàoă th ă k ă XXI;ă phátă tri nă ngu nă nhână l că
ph căv ăCNH- H Hăđ tăn

c:ăt păchìănghiênăc uăcon ng

i,ăs ă2

15. Ph mă Minhă H că (2003):ă aă d ngă v nă hoáă vìă phátă tri nă conă ng
v ng,ăt păchìănghiênăc uăconăng

i,ăs ă4.

16. Ph mă Minhă H că (2001):ă Nghiênă c uă conă ng
ph

ngăh

iă đ iă t

ngă vàă nh ngă

ngănghiênăc uăch ăy u,ăNXBăKhoaăh căxãăh i,ăHàăN i.
ngă H nhă (2001):ă C ăth ăng

17. Tr nă Ph

iă b nă

iăth ăgi iăk ădi uăvàăbíă n, NXB

Giáoăd c.
18. LêăQuangăHoană(2002):ăT ăt

ngăH ăChíăMinhăv ăconăng

i,ăNXBăChìnhă

tr ăqu căgia,ăHàăN i.ă
19. Ph mă Xuână Hoàngă (2003):ă Tri tă lýă v ăconăng
Minh,ăt păchìănghiênăc uăconăng

iătrongăT ăt

ngăH ăChíă

i,ăs ă6.

20. Nguy nă ínhăHoàă(2004):ă M iăquanăh ăgi aăphátătri năngu nănhânăl căvàă
đ yăm nhăCNH- H H,ăt păchìătri tăh c,ăs ă1.
21. V ăTùngăHoaă(1994):ăC ăs ălýălu năvàăth căti năc aăvi cănghiênăc uăy uă
t ăsinhăh căvàăy uăt ăxãăh iătrongăconăng

i,ăt păchìătri tăh c,ăs ă4.ăă

22. V ă Tùngă Hoaă (1996):ă M iă liênă h ă gi aă y uă t ă sinhă h căvàăy uăt ăxãăh iă
trongăquáătrìnhăhìnhăthànhăvàăphátătri năconăng

i,ăVi nătri tăh că,HàăN i.

23. Ph măThànhăH ă(2001):ă Ngu năg căloàiăng

i,ăNXBăGiáoăd c.

24. V ă Tr ngă Hùngă (2002):ă Conă ng

iă ti măn ngăvàăbíă n, NXB

iă đ iă ng

V năhoáădânăt c,ăHàăN i.
25. Nguy năV năHuyênă(2002): Nh ngăv năđ ătri tăh căv ăxãăh iăvàăphátătri nă
conăng

i,ăNXBăChìnhătr ăqu căgia,ăHàăN i.

26. Nguy năV năHuyênă(1997):ăS ăhìnhăthànhăconăng

iăv iăt ăcáchăch ăth ă

sángăt o,ăăt păchìătri tăh c,ăs ă4.
27. Lêă H ngă Khánhă (2003):M yă v nă đ ă côngă b ngă trongă l nhăv căch măsócă
s căkh eă ăn

cătaăhi nănay,ăt păchìătri tăh c,ăs ă8.

28. Nguy nă ínhă Khoaă (2001):ă Ngu nă g că loàiă ng
Giáoăd c.

10

iă trongă ti nă hoá, NXB


29.

ngăXuânăK ă(2002):ă Quanăđi măH ăChíăMinhăv ăconăng
conăng

iăvàăb năch tă

i,ăt păchìătri tăh c,ăs ă10.

30. Lat ma Anagrika Govinda (1990): Hànhă trìnhă v ă Ph

ngă ông,ă Làngă

V n,NXBă v năhoáădânăt c.
31. Tr nă

căLongă(2003):ă Nhânăb nătri tăh că- c ăs ăph

ngăphápălu năc aă

h căthuy tăsinhăh că– xãăh i,ăt păchìătri tăh c,ăs ă3.
32. Nguy nă Hi năL

ngă(1996):ăKhíaăc nhătri tăh că– xãăh iăc aăv năđ ăs că

kh eăvàăch măsócăs căkh eă ăVi tăNamăhi nănay,ăVi nătri tăh c,ăHàăN i.
33. C.ăMácăvàăPh. ngghen (1995), Toànăt p NXBăChìnhătr ăqu căgia,ăHàăN i,ăă

t pă3.ăăă
34. C.ă Mácă vàă Ph. ngghen (1995), Toànă t p, NXBă Chìnhă tr ă qu că gia,ă Hàă
N i,ăt pă20.ăăă
35. C.ă Mácă vàă Ph. ngghen (1995), Toànă t p, NXBă Chìnhă tr ă qu că gia,ă Hàă
N i,ăt pă42.ăă
36. C.ăMácăvàăPh. ngghen (1980), Tuy năt p,ăNXBăS ăth t,ăHàăN i,ăt pă1.
37. C.ăMácă- Ph. ngghenăvàăLêninăbànăv ăsinhăh c (1961),ăNXBăS ăth t,ăHàă
N i.ăăă
38. HoaKonăE.MeyerăvàăRandiăSelmeră(2003):ăThuăth p,ătrìnhăđ ăh căv năvàă
chi uăcaoăc ăth ,ăt păchìănghiênăc uăconăng
39. Ng căNamă(2004):ăNg

i,ăs ă4.

iăVi tăNamăc ăth ăcaoăh nă5cm,ăBáoăGiáoăd căvàă

th iăđ i,ăs ă62.
40. Nguy năTh aăNghi pă(2001):ăConăng

iăvàăquyălu t,ăNXBăThànhăph ăH ă

ChìăMinh.
41.

ăNguyênăPh

ngă(1996):ăPhátătri năs ănghi păyăt ă ăn

cătaătrongăgiaiă

đo năhi nănay,ăNXBăyăh c,ăHàăN i.
42. Lêă Quìă Ph

ng,ă

ngă Qu că B oă (2003):ă S că kh eă conăng

iăcóătu iăvàă

v năđ ăluy năt păTDTT- Nhàăxu tăb năTh ăd căth ăthao.
43. H ăS ăQuìă(2003):ăConăng

iăvàăs ăphátătri năconăng

iătrongăquanăni mă

c aăC.Mácăvàă ngghen. NXB Chìnhătr ăqu căgia,ăHàăN i.

11


44. H ăS ăQuìă(2003):ă M yăt ăt

ngăl năc aăMácăv ăconăng

iăquaă“B năth oă

kinhăt -tri tăh căn mă1844”,ăt păchìătri tăh c,ăs ă6.
45. Tr nă V nă Giàuă (2002):ă Conă ng
c u,ăt păchìăNghiênăc uăconăng

iă Vi tă Namă m tă s ă v nă đ ă c nă nghiênă
i,ăs ă2.

46. Tarêevă(1959):ă Yăh căLiênăXô,ăs ă1
47. V

ngă Th ă Bìchă Thu ă (2003):ă Dânăch ăhoáăt oămôiătr

ngăvàăđ ngăl că

choăs ăphátătri năcáănhânăvàăxãăh i,ăt păchìătri tăh c,ăs ă8.
48. Tr năV năTh yă(2002):ă C ăs ălýălu năvàăth căti nănghiênăc uăkhíaăc nhăxãă
h iăc aăs căkh e,ănângăcaoăch tăl

ngădânăc ,ăt păchìălýălu năchìnhătr ăs ă

2.
49.

ngăH uăToànă(2004):ă T năt iăng
t păchìăNghiênăc uăconăng

iătrongăh căthuy tăMácăv ăconăng

i,ăs ă5.

50. Tr nă V nă Toànă (2004):ă M yă nguyênă t că khoaă h că v ă conăng
Nghiênă c uăconăng

i,

i, t păchìă

i,ăs 1.

51. Ph mă Th ăNg căTr mă(1992):ăNh ngăt ăt
v ăm iăquanăh ăgi aăconăng

ngăC.Mác- ngghenă– Lênină

iă– xãăh iăvàăt ănhiên,ăt păchìătri tăh c,ăs 1.

52. Ph mă Th ă Ng că Tr mă (2002):ă M tă s ă thànhă t uă m iă trongă khoaă h că
nghiênăc uăconăng

iăvàănh ngăv năđ ăc păbáchăđ tăra,ăt păchìăC ngăs nă

s ă4.
53. Nguy nă Anhă Tu nă (2003):ă Quană ni mă c aă Mácă v ă thaă hoáă laoăđ ngăvàă
b năch tăconăng

i (Qua “B năth oăkinhăt -tri tăh căn mă1844”),ăt păchìă

tri tă h c,ăs ă10.
54. V.p.Tu-ga-ri-nôpă(1968):ă Phépăbi năch ngăc aăm tăxãăh iăvàăm tăsinhăh că
trongăconăng

i,ăNXBăKhoaăh căMátxc va,ăD

55. V ă Minhă Tâmă (Ch ă biênă 1996):ă T ă t

ngăPhúăHi păd ch.

ngă tri tă h că v ă conă ng

iă , NXB

Giáoăd c,ăHàăN i.
56. Lêă H uă T ngă (1997)ă :ă V ă conă ng

iă Vi tăNamătr

căvàăsau 10ăn măđ iă

m i,ăt păchìătri tăh c,ăs ă4.
57. B.E.Varchava, L.S.Vygotski (1931): T ăđi nătâmălýăh c,ăNXBăMátxc va

12


58. V Thi n V

ng(1998): Conng

iv it cỏchlm tth cth sinhh c

xóh i,t pchỡtri th c,s 5.
II. Ph n Ti ng N

c ngoi

Ti ng Nga
59. Kaở ổỡa P.A, Cepọ ờoõeờa .H (1969): Poởỹ ỏốoởo ốữecờốx ố coửốaởỹỡợ ợ ụa opoõ B
ụo ốõaỡố , pacúự ợ ợ ỡố ố ọ ởỹ õợ ọốửốỡợ ờõ

60.

úỏốỡốỡ . (1997):ỏốợởợ ốữ ờợe ố ợửốởỹỡợ õ ữ ởợõ ờ (ỏốợởợ ốữ ờợ ố coửốaởỹỡợ õ
õốốốữ ởợõ ờ) ố ọ ởỹ õợ ỡúờợ ờõ.

61.

ọợõ .(2001);ỏốợụố ốờ, ố ọ,ỡúờ,ợ ờõ.

62. ợ ợõốờ . (2001):

õ ợửốợởợ ốữ ờợố ở ỏợõỡốố,ố ọ.úờ ỡốỡ ọ.

Ti ng Anh
63. Wilson E.O (1975): Sociobiology. The New Synthesis Cambridge Cacass
et.al.
64. Wilson E.O , LumSden C.J (1985): The Relation between biological and
Cultural evolution, Journal of Social Biology, Structure.
65.

WilsonE.O(1975),Introduction:WhatisSociobiology,Sociobologycal
andCultural evolution, Journalof Social Biology, Structure.

13