Raport Anual Privind Starea Mediului în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov

MINISTERUL MEDIULUI
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BUCUREŞTI

RAPORTUL ANUAL
PRIVIND STAREA
MEDIULUI
ÎN REGIUNEA 8
BUCUREŞTI –
ILFOV

Bucureşti, Aprilie 2009

CUPRINS
pagina
Lista tabele şi figuri........................................................................................... 7
Lista de abrevieri şi acronime.......................................................................... 20
Capitolul1. Cadrul Natural , Date Demografice şi Organizarea Administrativ
Teritorială............................................................................................................ 22
1.1.
1.2.
1.3.

Date generale..................................................................................22
Resurse naturale........................................................................... 29
Date demografice...........................................................................31


Raport Anual Privind Starea Mediului în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov
Capitolul 2. Atmosfera.........................................................................................38
2.1. Emisii de poluanţi atmosferici...........................................................38

2.2. Calitatea aerului ambiental................................................................56
Capitolul 3. Schimbări Climatice.........................................................................75
3.1. Cadru general......................................................................................75
3.2. Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră..................................76
3.3. Emisii anuale de dioxid de carbon....................................................76
3.4. Emisii anuale de metan......................................................................77
3.5. Emisii anuale de protoxid de azot.....................................................77
3.6. Acţiuni privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră........78
Capitolul 4. Apa.....................................................................................................83
4.1. Introducere...........................................................................................83
4.2. Resursele de apă.................................................................................84
4.3. Ape de suprafaţă.................................................................................96
4.4. Ape subterane...................................................................................137
4.5. Apa potabilă......................................................................................145
4.6. Apele uzate........................................................................................149
4.7. Zone critice sub aspectul poluării apei de suprafaţă şi
subterane.........................................................................................163
4.8. Obiective şi măsuri privind aspectul poluării apei........................163
Capitolul 5. Solul.................................................................................................166
5.1. Introducere.........................................................................................166
5.2. Fondul funciar-repartiţia solurilor României pe categorii de
folosinţe..............................................................................................166
5.3. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor din
România.............................................................................................169
2


Raport Anual Privind Starea Mediului în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov
5.4. Calitatea solurilor..............................................................................180
5.5. Monitorizarea calităţii solurilor........................................................182

5.6. Zone critice sub aspectul degradării solurilor...............................184
5.7. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor
Degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor......187
Capitolul 6. Conservarea Naturii şi a Biodiversităţii , Biosecuritatea...........202
6.1. Biodiversitatea României................................................................202
6.2. Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică.................................202
6.3. Starea ariilor naturale protejate......................................................228
6.4. Mediul marin şi costier....................................................................234
6.5. Starea pădurilor...............................................................................234
6.6. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii....................239
6.7. Biosecuritatea.................................................................................239
Capitolul 7. Deşeuri..........................................................................................241
7.1. date generale...................................................................................241
7.2. Deşeuri municipale.........................................................................247
7.3. Deşeuri de producţie......................................................................283
7.4. Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori.......................305
7.5. Deşeuri generate de activităţi medicale......................................310
7.6. Nămoluri.........................................................................................318
7.7. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice........................322
7.8. Vehicule scoase din uz-operatori economici autorizaţi pentru
colectarea şi tratarea VSU , număr de vehicule colectate
şi dezmembrate............................................................................327
7.9. Uleiuri uzate...................................................................................334
7.10. Impactul activităţii de gestionare a deşeurilor
3


Raport Anual Privind Starea Mediului în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov
asupra mediului..........................................................................339
7.11. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor

asupra mediului..........................................................................339
7.12. Tendinţe privind generarea deşeurilor.....................................340
Capitolul 8. Substanşe şi Preparate Chimice Periculoase.........................345
8.1. Introducere....................................................................................345
8.2. Informaţiile referitoare la substanţele chime ca atare sau în
Preparat conform Ordinului MMGA 1001/MEC nr.552/2005......346
8.3. Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase
(PIC)...............................................................................................348
8.4. Prevenirea , reducerea şi controlul poluării mediului
cu azbest.......................................................................................353
8.5. Substanşe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)..353
8.6. Biocide (utilizare , import , export ).............................................355
8.7. Poluanţii organici persistenţi.......................................................356
8.8. Produse pentru protecţia plantelor.............................................357
8.9. Evaluarea riscului asupra mediului reprezentat de produsele
biocide şi pentru protecţia plantelor...........................................358
8.10. Metalele grele-mercur , nichel , cadmiu , plumb......................359
8.11. Introducerea pe piaţă a detergenţilor........................................361
Capitolul 9. Radioactivitatea..........................................................................363
9.1. Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii
mediului.........................................................................................363
9.2. Programul naţional standard de monitorizare a radioactivităţii
Mediului..........................................................................................364
Capitolul 10. Mediul Urban............................................................................378
4


Raport Anual Privind Starea Mediului în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov
10.1. Aşezări urbane............................................................................378
10.2. Zgomot.........................................................................................395

10.3. Mediu şi sănătate........................................................................407
10.4. Obiective şi măsuri.....................................................................412
Capitolul 11. Presiuni Asupra Mediului........................................................421
11.1. Agricultura...................................................................................421
11.2. Capacitatea de pescuit...............................................................424
11.3. Acvacultura..................................................................................424
11.4. Industria.......................................................................................424
11.5. Turismul.......................................................................................433
11.6. Poluări accidentale . Accidente majore de mediu
Poluări accidentale cu impact major asupra mediului............437
Capitolul 12. Energia......................................................................................441
12.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului.......................441
12.2. Consumul brut de energie.........................................................442
12.3. Producţia de energie electrică..................................................443
12.4. Impactul consumului de energie electrică asupra mediului..444
12.5. Impactul extracţiei de ţiţei şi gaze naturale asupra mediului..446
12.6. Energii neconvenţionale.............................................................446
12.7. Evoluţia energiei în perioada 1995-2008 şi tendinţele generale
în următorii ani..............................................................................446
Capitolul 13. Transporturile şi Mediul...........................................................451
13.1. Impactul transporturilor asupra mediului.................................451
13.2. Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii
emisiilor din transporturi...........................................................453
13.3. Situaţia parcului auto.................................................................455
5


Raport Anual Privind Starea Mediului în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov
Capitolul 14. Instrumente ale Politicii de Mediu în România......................458
14.1. Cheltuieli şi resurse pentru protecţia mediului.......................458

14.2. Cheltuieli şi investiţii efectuate de agenţii economici în anul
2008 şi raportate la Garda Naţională de Mediu.......................458
14.3. Fondul de mediu........................................................................462
14.4. Fondurile Uniunii Europene......................................................465
14.5. Planificarea de mediu................................................................468

LISTĂ TABELE ŞI FIGURI
CAPITOLUL.1
Tabel nr.1.1.1 Principalii parametri climatici la staţiile meteorologice de pe teritoriul
Regiunii 8 Bucureşti – Ilfov în anul 2008
Tabel nr.1.1.2 Frecvenţa (%) medie anuală a vântului pe directii în anul 2008, la
staţiile meteorologice de pe teritoriul municipiului Bucureşti
Tabel nr.1.3.1 Numărul populaţiei Regiunii 8 Bucureşti – Ilfov la recensăminte
Tabel nr.1.3.2 Evoluţia numărului populaţiei municipiului Bucureşti în perioada 19902007
6


Raport Anual Privind Starea Mediului în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov
Tabel nr.1.3.3 Populaţia stabilă pe localităţi în judeţului Ilfov, la 1 iulie 2008
Tabel nr.1.3.4 Structura populaţiei Regiunii 8 Bucureşti - Ilfov pe medii de locuire
Tabel nr. 1.3.5 Locuinţe finalizate în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov
Tabel nr.1.3.6 Concentrările urbane în Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov
Tabel nr. 1.3.7 Structura populaţiei municipiului Bucureşti
CAPITOLUL.2
Tabel nr. 2.1.1.1 - Emisii anuale de SO2
Tabel nr. 2.1.1.2. Emisii anuale de NOx
Tabel nr. 2.1.1.3 Emisii anuale de NH3
Tabel nr.2.1.2.1. – Staţii de benzinǎ
Tabel nr.2.1.2.2. – Instalaţii de depozitare a benzinei la terminale
Tabel nr.2.1.2.3. Emisii de COV nemetanici

Tabel nr. 2.1.3.1 - Emisii anuale de Cadmiu (tone)
Tabel nr.2.1.3.2- Emisii anuale de metale grele (t/an)
Tabel nr.2.1.3.3. - Emisii anuale de mercur (tone)
Tabel nr. 2.1.3.4 – Emisii anuale de Pulberi totale
Tabel nr.2.1.4.1 - Emisii anuale de Pb (tone)
Tabel nr.2.1.4.2. Emisii anuale de plumb (t/an)
Tabel nr. 2.1.5.1 - Emisii anuale de dioxină (grame)
Tabel nr.2.1.5.2. Emisii anuale de POPs (t/an)
Tabel nr. 2.2.1.1 Dioxidul de azot în anul 2008 în Bucureşti
Tabel nr.2.2.2.1. - Dioxidul de sulf în anul 2008 în Bucureşti
Tabel nr.2.2.1.2 Dioxidul de azot în anul 2008 în judeţul Ilfov
Tabel nr.2.2.2.2 Dioxidul de sulf în anul 2008 în judeţul Ilfov
Tabel nr.2.2.3.1 Pulberi în suspensie în anul 2008 în Bucureşti
Tabel nr. 2.2.3.2 Pulberi în suspensie în anul 2008 în judeţul Ilfov
7


Raport Anual Privind Starea Mediului în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov
Tabel nr. 2.2.4.1- Măsurătorile de plumb din anul 2008 în Bucureşti
Tabel nr.2.2.4.2 – Măsurătorile de cadmiu din anul 2008 în Bucureşti
Tabel nr.2.2.4.3 Metale grele în anul 2008 în judeţul Ilfov
Tabel nr.2.2.5.1- Concentraţiile de monoxid de carbon în Bucureşti
Tabel nr.2.2.5.2 Metale grele în anul 2008 în judeţul Ilfov
Tabel nr. 2.2.8.1- Concentraţiile măsurate de ozon în cadrul reţelei de monitorizare
Fig.2.1.1.1 - Distribuţia pe grupe a emisiilor de SO 2
Fig.2.1.1.2 - Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de NOx (tone)
Fig.2.1.1.3 - Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de NH3 (tone)
Fig.2.1.2.1 - Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de COV (tone)
Fig.2.1.3.1- Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de pulberi totale (tone)
Fig.2.1.4.1 - Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de Pb (tone)

Figura 2.2.1.1- Evoluţia mediilor anuale de NO2 în perioada 2004-2008
Figura 2.2.8.1 Mediile anuale ale concentraţiilor de ozon în perioada 2004-2008
CAPITOLUL.3
Tabel nr. 3.2.1. Emisii anuale de CO2 echivalent
Tabel nr. 3.3.1. Emisii anuale de CO2
Tabel nr. 3.4.1. Emisii anuale de CH4
Tabel nr. 3.5.1. Emisii anuale de N2O
Fig 3.3.1- Distribuţia emisiilor de CO2 pe activităţi
CAPITOLUL.4
Tabel nr. 4.2.1.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile în Regiunea 8
Bucureşti - Ilfov
Tabel nr. 4.2.1.2. Debite anuale şi precipitaţii medii, alături de media multianuală, în
Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov
Tabel nr. 4.2.2.1. Lungimea reţelei de apă potabilă în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

8


Raport Anual Privind Starea Mediului în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov
Tabel nr. 4.2.2.2. Suprafeţele şi volumele de apă utilizate pentru umplerea lacurilor
piscicole în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov, 2008
Tabel nr. 4.2.2.3 Volume de apă captate (suprafaţă/subteran) şi restituite pe
ansamblul folosinţelor de apă (inclusiv transferuri din alte bazine), în Regiunea 8
Bucureşti - Ilfov în anii 2006-2008
Tabel nr. 4.2.2.4 Valorile volumelor utilizate efectiv de către folosinţele consumatoare
de apă şi indicele de realizare a cotelor de apă alocate, în municipiul Bucureşti în
anul 2008
Tabel nr. 4.2.2.5. Valorile volumelor utilizate efectiv de către folosinţele
consumatoare de apă şi indicele de realizare a cotelor de apă alocate, în judeţul Ilfov
în anul 2008

Tabel nr. 4.3.1.1. Starea ecologică a râurilor
Tabel nr. 4.3.2.2.1. Starea Ecologică: subsistemul lacuri
Tabel nr. 4.4.1. Subsistemul ape uzate: B.H. ARGEŞ
Tabel nr. 4.4.2. B.H. IALOMIŢA
Tabel nr. 4.5.1 Procentajul probelor necorespunzătoare recoltate de la nivelul staţiilor
de tratare
Tabel nr. 4.5.2. Procentajul privind CRL în apa recoltată de la nivelul staţiilor de
tratare
Tabel nr. 4.5.3. Procentajul probelor necorespunzătoare recoltate din punctele fixe
Tabel nr. 4.5.4. Procentajul privind CRL în apa recoltată din punctele fixe
Tabel nr. 4.5.5. Alimentarea cu apă
Tabel nr. 4.6.1. Lista surselor de poluare monitorizate
Tabel nr. 4.6.2. Lista surselor de poluare monitorizate cu evacuare în caseta
colectoare Dâmboviţa
Tabel nr. 4.6.1.1. Sursele majore de poluare din municipiul Bucureşti şi categoriile
principale de poluanţi.
Tabel nr. 4.6.2.1. Reţeaua de canalizare
Anexa nr. 4.6.2.1. Alimentări cu Apă şi Restituţii de Ape Uzate Pentru
Populaţie, Industrie şi Zootehnie anul 2008
Anexa nr. 4.6.2.2. Ansamblul Alimentărilor cu Apă şi Restituţiilor de Ape Uzate
Pentru Populaţie, Industrie şi Zootehnie anul 2008
9


Raport Anual Privind Starea Mediului în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov
Anexa nr. 4.6.2.3. Sisteme de Irigaţii anul 2008
Anexa nr. 4.6.2.4. Volume de apă captate şi restituite pe ansamblul folosinţelor
consumatoare de apă anul 2008
Anexa nr. 4.6.2.5. Volume de apă anuale distribuite prin reţelele urbane anul
2008

Anexa nr. 4.6.2.6. Restituţii care evacuează impurificatori în apă şi instalaţii de
epurare anul 2008
Fig. 4.3.1.1 Variaţia indexului saproh fitoplanctonic în 2008 în secţiunea Argeş
amonte
priza Crivina
Fig. 4.3.1.2. Variaţia indicelui de saprobitate în cursul anului 2008 în secţiunea
Arcuda pod Joiţa
Fig. 4.3.2.1.1. Variaţia biomasei fitoplanctonice în acumulările de pe Valea Colentina
în cursul anului 2008
Fig. 4.3.2.1.2 Variaţia biomasei fitoplanctonice în secţiuni de monitorizare Lacul Morii
Fig. 4.3.2.1.3. Compoziţia fitoplanctonică, pe grupe, determinată în acumularea
Ogrezeni în cursul anului 2008:
Fig. 4.3.2.1.4. Biomasa dezvoltată de Microcystis aeruginosa în acumulările de pe
Valea Pasărea în cursul anului 2008
Fig. 4.3.2.1.5. Biomasa fitoplanctonică inregistrată în secţiunile de monitorizare Lac
Snagov în cursul anului 2008
Fig. 4.3.2.1.6. Biomasa fitoplanctonică inregistrată în secţiunile de monitorizare ale
Lacului Căldăruşani în cursul anului 2008

CAPITOLUL.5
Tabel nr. 5.2.1. Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosire în regiunea
8 în perioada 2001-2007:
Tabel nr. 5.2.2. Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosire în judeţul
Ilfov în 2008:
Tabel nr. 5.2.3. Dinamica şeptelului în perioada 2002 – 2007 în regiunea 8
Tabel nr. 5.2.4. Dinamica şeptelului 2008 în judeţul Ilfov
10


Raport Anual Privind Starea Mediului în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov

Tabel nr.5.3.1.1. Situaţia utilizării îngrăşămintelor în anul 2008 în judeţul Ilfov
Tabel nr. 5.3.2.1. - Consumul de pesticide la nivel naţional
Tabel nr. 5.3.2.2. Situaţia utilizării produselor fitosanitare în anul 2008 în judeţul Ilfov
Tabel nr. 5.3.3.1 Inventarul solurilor contaminate în urma activităţilor agricolezootehnice la nivelul judeţului Ilfov
Tabel nr. 5.3.5.1. Inventarul solurilor contaminate în urma activităţii din sectorul
industrial la nivelul judeţului Ilfov
Tabel nr.5.4.1.1. Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri în judeţul Ilfov
Tabel nr.5.4.1.2. Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în regiunea 8
Tabel nr.5.6.1.1 - Terenuri degradate
Tabel nr. 5.6.1.2. Inventarul solurilor contaminate în urma activităţilor agricolezootehnice la nivelul judeţului Ilfov
Tabel nr.5.7.1. Inventarul măsurilor propuse pentru remedierea unor zone poluate la
nivelul judeţului Ilfov
CAPITOLUL.6
Tabel. nr.6.2.2.1. Specii floră sălbatică in municipiul Bucuresti
Tabel. nr.6.2.2.2.Specii de păsări întâlnite în Bucureşti
Tabel nr.6.2.2.3 Specii de peşti întâlnite în lacurile din regiunea 8
Tabel nr.6.5.9.1 Evoluţia suprafeţelor regenerate în perioada 2004-2008
CAPITOLUL.7
Tabel nr. 7.2.1.1. Realizările anilor 2005, 2006, 2007, 2008 şi prognoza pentru 2009
Tabel nr. 7.2.1.2. Cantităţi de deşeuri depozitate
Tabel nr. 7.2.2.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri biodegradabile în judeţul Ilfov
Tabel nr. 7.2.2.2. Prognoză privind cantităţile de deşeuri biodegradabile în Regiunea
8 Bucureşti - Ilfov
Tabel nr. 7.2.3.1. Evoluţia deşeurilor de ambalaje (t/an)
Tabel nr. 7.2.3.2. Deşeuri de ambalaje ce trebuie reciclate (t/an)
Tabel nr. 7.2.3.3. Obiectivele de valorificare prin reciclare si recuperare sau
incinerare in judetul Ilfov, in anul 2008
11

Raport Anual Privind Starea Mediului în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov
Tabel nr. 7.2.3.4. Structura deşeurilor din ambalaje
Tabel nr. 7.2.3.5. Evoluţia gestionării deşeurilor de ambalaje în judeţul Ilfov, în
perioada 2007 -2008 şi prognoza anului 2009
Tabel nr. 7.2.3.6. Evoluţia generării specifice – Kg/loc/an - a tipurilor de ambalaje în
judeţul Ilfov, în perioada 2002 - 2008
Tabel nr. 7.2.3.7. Evoluţia cantitativă a tipurilor de ambalaje în judeţul Ilfov
Tabel nr. 7.2.3.8. Procente de reciclare şi refolosire totală, realizate şi prognozate,
pentru deşeurile de ambalaje, în judeţul Ilfov
Tabel nr. 7.2.3.9. Cantităţi totale de ambalaje şi tipuri
prognozate în judeţul Ilfov (t/an)

de ambalaje reciclate şi

Tabel nr. 7.2.3.10. – Proiecte pilot de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje
aflate, în derulare în Municipiul Bucureşti, în anul 2008
Tabel 7.2.4.1. Procentele de colectare selectivă a ambalajelor de la agenţi economici
realizate în anii 2005, 2006, 2007, 2008 şi prognozate pentru anul 2009:
Tabel nr. 7.2.4.2. Situaţia generării, colectării şi valorificării deşeurilor de hârtie şi
carton în anul 2008, comparativ cu perioada 2004 2006
Tabel nr.7.2.4.3. Principalii colectori şi valorificatori de deşeuri de hârtie şi carton,
judetul Ilfov, 2008
Tabel nr. 7.2.4.4. Deşeuri de material plastic (sticle PET, postconsum) colectate şi
valorificate
Tabel nr. 7.2.4.5. Situaţia cantităţilor de anvelope uzate colectate, valorificate,
stocate, in judetul Ilfov:
Tabel nr. 7.2.4.6 Cantităţi de deşeuri distruse termic pentru coincinerare în judeţul
Ilfov, 2008
Tabel nr. 7.2.5.1. Depozite de deşeuri municipale în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov
Tabel nr.7.2.6.1 Deşeuri municipale periculoase, conform Catalogului European de

Deşeuri
Tabel nr. 7.2.7.1. Cantităţile de deşeuri din construcţii şi demolări generate in
perioada 1999-2004 in judetul Ilfov
Tabel nr. 7.2.7.2. Cantităţile de deşeuri din construcţii şi demolări generate în 2005
Tabel nr. 7.2.7.3. Cantităţile de deşeuri din construcţii şi demolări colectate în 2005
Tabel nr. 7.2.7.4. Cantităţile de deşeuri din cosntrucţii şi demolări colectate în 2006
12


Raport Anual Privind Starea Mediului în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov
Tabel nr. 7.2.7.5. Cantităţile de deşeuri din costrucţii şi demolări colectate în 2007
Tabel nr. 7.2.7.6. Cantităţile de deşeuri din costrucţii şi demolări colectate în 2008
Tabel nr. 7.3.1.1. Generatori şi tipuri de deşeuri periculoase, jud. Ilfov
Tabel nr. 7.3.2.1. Cantităţi şi tipuri de deşeuri (inclusiv
generate/valorificate/stocate/eliminate în judetul Ilfov – 2008

periculoase)

Tabel nr. 7.3.3.1 - Situaţia condensatorilor în funcţiune în Municipiul Bucureşti, în
perioada ianuarie – decembrie 2008
Tabel nr. 7.3.3.2 - Situaţia condensatorilor scoşi din uz (care nu mai pot fi folosiţi) în
Municipiul Bucureşti, în perioada iulie – decembrie 2008
Tabel nr. 7.3.3.3. Situatia transformatorilor în funcţiune care conţin PCB si nu pot fi
transportaţi (datorită gabaritului)
Tabel 7.4.1.1. Producători de baterii şi acumulatori
Tabel 7.4.1.2. Agenti economici colectori de baterii şi acumulatori
Tabel 7.4.1.3. operatori economici care trateaza deşeuri de acumulatori şi baterii
Tabel nr. 7.4.2.1. Evolutia cantităţilor de deşeuri de baterii şi acumulatori auto uzaţi,
colectate şi valorificate în perioada 2004 – 2008, în judeţul Ilfov
Tabel nr. 7.4.2.2. Centre de colectare baterii şi acumulatori uzaţi

Tabel nr. 7.5.1. Deseuri rezultate din activităţile medicale din judetul Ilfov, in anul
2008
Tabel nr. 7.5.2. Analiza anului 2008 privind incinerarea (distrugere termica) şi
eliminarea caracterului periculos prin sterilizare termica cu abur sub presiune a
deşeurilorilor medicale:
Tabel nr. 7.5.3. Cantităţi de deşeuri medicale incinerate în perioada 2005 – 2008, în
judeţul Ilfov
Tabel nr. 7.5.4. Cantităţi de deşeuri medicale periculoase şi medicamente expirate,
în perioada 2005 2008
Tabel nr. 7.5.5. Program de obţinere a Avizului de Mediu la încetarea activităţii de
distrugere termică a deşeurilor rezultate din activitatea medicală, în judeţul Ilfov
Tabel nr. 7.6.1.1. Compozitia ului din staţiile de epurare a apelor uzate menajere
Baloteşti şi Măgurele (conform buletinelor de analiză):
Tabel nr. 7.6.2.1. Compoziţia ului din staţia de epurare a apelor uzate industriale SC
Romsuintest SA, Periş
13


Raport Anual Privind Starea Mediului în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov
Tabel 7.6.2.2. Cantităţi de generate în staţiile de epurare în anul 2008
Tabel 7.7.1 DEEE-uri colectate şi valorificate în anul 2007 în Bucureşti
Tabel 7.7.2. Cantităţi colectate de DEEE din judeţul Ilfov
Tabel nr. 7.8.1. Distribuţia şi numărul de vehicule în judeţul Ilfov
Tabel nr. 7.8.2. Vechimea vehiculelor N1, în judeţul Ilfov în anul 2006
Tabel nr. 7.8.3. Ţinte privind colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz
Tabel nr. 7.8.4. Colectarea şi dezmembrarea vehiculelor scoase din uz
Tabel nr. 7.8.5. Cantităţi de deşeuri periculoase în regiunea 8 Bucureşti - Ilfov
Tabel nr. 7.8.6. Puncte de colectare şi/sau tratare a vehiculelor scoase din uz în
judetul Ilfov, 2007
Tabel nr. 7.8.7. Puncte de colectare şi/sau tratare a vehiculelor scoase din uz în

judetul Ilfov, 2008
Tabel nr. 7.8.8. Evolutia numărului de vehicule scoase din uz (colectate şi tratate), în
judetul Ilfov
Tabel nr. 7.9.1. Evoluţia cantităţilor de uleiuri minerale uzate in judetul Ilfov (2004 –
2008)
Tabel nr. 7.9.2. Modul de gestionare a uleiurilor minerale uzate la principalii operatori
economici generatori
Tabel nr. 7.9.3. Categorii de uleiuri minearle uzate pentru colectare
Tabel nr. 7.12.1.1. Prognoză privind deşeurile municipale în Regiunea 8 Bucureşti Ilfov
Fig. 7.1.1. Evoluţia gradului de urbanizare în judeţul Ilfov, în perioada 2004 -2008
Fig. 7.2.1.1. Evoluţia depozitării deşeurilor nepericuloase în judeţul Ilfov în anii 2007,
2008
Fig. 7.2.1.2. Graficul privind managementul deşeurilor nepericuloase în judeţul Ilfov,
în anii perioada 2005 - 2008
Fig. 7.2.2.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri biodegradabile colectate în judeţul Ilfov
în anul 2008
Fig. 7.2.4.1. Graficul colectării şi valorificării deşeurilor de hârtie şi carton
Fig. 7.2.4.2. Graficul evoluţiei colectării şi valorificării deşeurilor „sticle PET –
postconsum”
14


Raport Anual Privind Starea Mediului în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov
Fig. 7.2.4.3. Variaţia colectării, valorificării şi stocului de anvelope uzate în judeţul
Ilfov
Fig. 7.4.2.1. Evoluţia colectării şi valorificarii deşeurilor de baterii şi acumulatori uzaţi:
Fig. 7.5.1. Evolutia cantităţilor de deşeuri rezultate din activităţi medicale (2005 –
2008), în judeţul Ilfov
Fig. 7.5.2. Evoluţia cantităţilor de deşeuri medicale periculoase sterilizate şi a
medicamentelor expirate în perioada 2005 – 2007, în judeţul Ilfov

Fig. 7.7.1. Evoluţia colectării DEE în 2007 în judeţul Ilfov
Fig. 7.8.1. Configuraţia vehiculelor M1
Fig. 7.8.2. Vechimea vehiculelor N1, vehicue comerciale, în judeţul Ilfov, în anul
2008
Fig. 7.8.3. Reziduuri periculoase din vehicule scoase din uz, dezmembrate
Fig. 7.9.1. Evoluţia cantităţilor de uleiuri minerale uzate
CAPITOLUL.8
Tabel 8.3.1. Agenţi economici care importă şi distribuie substanţe şi preparate
chimice periculoase
CAPITOLUL.9
Tabel nr.9.2.1.1
(Bq/m3).

Aerosoli atmosferici, activităţi specifice beta globale imediate

Tabel nr.9.2.1.2 Debitul dozei gamma externe (μGy/h).
Tabel nr.9.2.1.3

Depuneri atmosferice, activităţi beta globale imediate (Bq/m 2/zi).

Tabel nr.9.2.2.1. Apă brută Colentina, activităţi specifice beta globale imediate
(Bq/m3).
Tabel nr.9.2.3.1 Sol necultivat, activităţi specifice beta globale (Bq/kg).
Tabel nr.9.2.4.1 Vegetaţie spontană, activităţi specifice beta globale (Bq/kg).
Figura9.2.1.1. Aerosoli atmosferici 08:00-13:00
Figura9.2.1.2. Aerosoli atmosferici 14:00-19:00
Figura9.2.1.3. Aerosoli atmosferici 20:00-01:00
Figura9.2.1.4. Aerosoli atmosferici 02:00-07:00
15

Raport Anual Privind Starea Mediului în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov
Figura9.2.1.5. Debitul dozei gamma externe in anul 2008
Figura9.2.1.6. \depuneri atmosferice , activitati beta globale imediate (Bq m -2 zi-1)
Figura9.2.2.1. Apa bruta Colentina , activitati specifice beta globale imediate (Bq/m 3)
in anul 2008
Figura9.2.2.2. Apa potabila (foraj adancime Afumati) , activitati specifice beta globale
imediate (Bq/m3) in anul 2008
Figura9.2.3.1. Sol necultivat activitati specifice beta globale (Bq/kg) in anul 2008
Figura9.2.4.1 Vegetatie spontana activitati specifice beta globale (Bq/kg) in anul
2008
CAPITOLUL.10
Tabel nr. 10.1.1.1. Organizarea administrativă a municipiului Bucureşti în anul 2007
Tabel 10.1.1.2. Organizarea administrativă a judeţului Ilfov
Tabel nr. 10.1.1.4.1. Suprafaţa ocupată cu spaţiu verde în municipiul Bucureşti
Tabel nr. 10.1.1.4.2. Situaţia spaţiilor verzi la nivelul Municipiului Bucureşti în anul
2007 Repartiţia spaţiilor verzi pe sectoare în Bucureşti (m 2)
Tabel nr. 10.1.1.4.3. Repartiţia spaţiilor verzi în sectorul 1
Tabel nr. 10.1.1.4.4. Suprafaţa parcurilor din sectorul 1
Tabel nr. 10.1.1.4.5. Repartiţia spaţiilor verzi în sectorul 2
Tabel nr. 10.1.1.4.6. Suprafaţa parcurilor din Sectorului 2
Tabel nr. 10.1.1.4.7. Repartiţia spaţiilor verzi în sectorul 3
Tabel nr. 10.1.1.4.8. Spaţiile verzi administrate de SC. ADPB Sector 3 SA
Tabel nr. 10.1.1.4.9. Repartiţia spaţiilor verzi în sectorul 4
Tabel nr. 10.1.1.4.10. Suprafaţa spaţiilor verzi în sectorului 4
Tabel nr. 10.1.1.4.11. Repartiţia spaţiilor verzi în sectorul 5
Tabel nr. 10.1.1.4.12. Suprafaţa parcurilor din Sectorului 5
Tabel nr. 10.1.1.4.13. Repartiţia spaţiilor verzi în sectorul 6
Tabel nr. 10.1.1.4.14. Suprafaţa parcurilor din Sectorului 6

16


Raport Anual Privind Starea Mediului în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov
Tabel nr. 10.1.1.4.15. Spaţii verzi administrate de Administraţia Lacuri Parcuri şi
Agrement
Tabel nr. 10.1.1.4.16. Situaţia spaţiilor verzi la nivelul judeţului Ilfov anul 2008
Tabel nr. 10.1.1.4.17. Situaţia spaţiilor verzi în judeţul Ilfov, 2008
Tabel nr. 10.2.1.1. Codul culorilor utilizat la reprezentarea pe harta de zgomot a
curbelor de nivel de zgomot
Tabel nr. 10.2.1.2. Drumuri principale (cu un trafic mai mare de 6.000.000 de treceri
de vehicule pe an), din Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov, pentru care s-au realizat hărţi
strategice de zgomot
Tabel nr. 10.2.2.1 Măsurători de zgomot în anul 2008
Tabel nr. 10.3.1.1. Indicatori sanitari selectaţi pentru proiectul Life Air for All
Tabel nr. 10.3.2.1 Morbiditatea prin boli digestive posibil transmise şi prin apă
potabilă (la 100.000 locuitori)
Fig.10.2.1.1. Harta strategică de zgomot a municipiului Bucureşti, zgomot stradal
ziua
Fig.10.2.1.2. Harta strategică emisie zgomot aeroportuar
Fig.10.2.1.3. Descrierea suprafeţelor înconjurătoare aeroportului internaţional Henri
Coandă
Fig. 10.2.1.4. Tronson: Bucureşti Nord - Chitila
CAPITOLUL.11
Tabel nr.11.1.1.1. Suprafeţe terenuri în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov
Tabel nr.11.1.2.1. Efective de animale la 31.12.2008 (capete) judeţul Ilfov
Tabel nr.11.1.2.2. Situaţia complexelor zootehnice în judeţul Ilfov în anul 2008
Tabel nr.11.4.1 Numărul unităţilor locale active pe clase de mărime şi activităţi ale
industriei, în anul 2007
Tabel nr.11.4.2.1. Activităţi industriale care se supun prevederilor directivei privind

prevenirea şi controlul poluării industriale
Tabel nr.11.5.1.1 Capacitatea şi activitatea de cazare turistică în regiunea 8
Bucureşti-Ilfov
Tabel nr.11.5.3.1. Structurile de primire turistică în funcţiuni de cazare pentru
regiunea 8 Bucureşti-Ilfov
17


Raport Anual Privind Starea Mediului în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov
Tabel nr.11.6.1 Poluări accidentale
CAPITOLUL.12
Tabel nr.12.2.1 Reţeaua şi volumul gazelor naturale distribuite în anul 2007
Tabel nr.12.2.1.1 Energia termică distribuită în anul 2007
Tabel nr.12.2.1.2. Energia electrică vândută în judeţul Ilfov
Tabel nr.12.3.1. Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administrative
Tabel nr.12.7.1. Evolutia numarului de consumatori in perioada anilor 2002-2007
Tabel nr.12.7.2. Consumul de energie electrica pe consumator în perioada anilor
2002-2007
Tabel nr.12.7.3 Reţeaua şi volumul gazelor naturale distribuite
Tabel nr.12.7.4 Energia termică distribuită
Figura12.7.1. Consumul de energie electrica / consumator
CAPITOLUL.13
Tabel nr.13.1.1 Emisii din transportul rutier în Bucureşti
Tabel nr.13.2.1 Statistici RATB în anul 2007
Tabel nr.13.3.1 Autoturisme în regiunea 8 Bucureşti-Ilfov în anul 2008
Tabel nr.13.3.2 Distribuţia parcului auto existent în regiunea 8 Bucureşti-Ilfov în anul
2008

CAPITOLUL.14
Tabel nr.14.2.1 Situaţia investiţiilor de mediu din programele de conformare în

municipiul Bucureşti, 2008 (mii lei RON)
Tabel nr.14.2.2 Situatia investiţiilor de mediu din programele de conformare, judeţul
ilfov, iulie 2008
Tabel nr.14.2.3
Situaţia investiţiilor de mediu din afara programelor de
conformare în municipiul Bucureşti, 2008 (mii lei RON)
Tabel nr.14.2.4 Situaţia investiţiilor de mediu din afara programelor de conformare
în Judeţul Ilfov, decembrie 2008 (mii lei RON)
18


Raport Anual Privind Starea Mediului în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov

Tabel nr.14.2.5 Centralizarea investiţiilor de mediu din municipiul Bucureşti, 2008
(mii lei RON)
Tabel nr.14.2.6 Centralizarea investiţiilor de mediu din judeţul Ilfov, decembrie 2008
(mii lei RON)
Tabel nr.14.3.1 Sesiunea de finanţare 01.02.2008- 07.03.2008
Tabel nr.14.3.2 Sesiunea de finanţare din 28.11.2008
Tabel nr.14.5.1 Stadiul realizării acţiunilor cuprinse în PLAM Bucureşti, 2008
Tabel nr.14.5.2 Stadiul realizării acţiunilor cuprinse în PLAM Ilfov, 2008

LISTA DE ABREVIERI ŞI ACRONIME
Abreviere sau
acronim
UE
ANPM
ARPM
PMB
APM

ICPA
ALPAB
SGA
PNAPM

Explicaţie
Uniunea Europeană
Agenţia Natională pentru Protecţia Mediului
Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului
Primăria Municipiului Bucureşti
Agenţia pentru Protecţia Mediului
Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie
Administraţia Lacuri Parcuri şi Agrement Bucureşti
Sistemul de Gospodărire a Apelor
Plan Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului
19


Raport Anual Privind Starea Mediului în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov
PRAM
DADR
ADP
PRGD
RNSRM

CAP.1 CADRUL NATURAL , DATE DEMOGRAFICE ŞI
ORGANIZAREA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ

CNCAN
IPPC

BAT
POST
ISPA
REACH

OSPA
DEEE
UNFCCC
GES
JI
ET
EIT
ERU
IH
BH
ZV
COV
POPs
HCFC
PVC
PCV
PMMA
PCB
PCT
PE
HDPE
PET
PA

Plan Regional de Acţiune pentru Protecţia Mediului

Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare rurală
Administraţia Domeniului Public
Plan Regional de Gestionare a Deşeurilor
Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii
Mediului
Comisia naţională de Control a Activităţii Nucleare
Prevenirea şi controlul integrat al poluării
Cele mai bune tehnici disponibile
Program Operaţional Sectorial Transport
Instrument pentru politici structurale de pre-aderare
Înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea
substanţelor chimice
Oficii de Studii Pedologice şi Agrochimice
Deşeuri din Echipamente Electrice şi Electronice
Cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice
Gaze cu efect de seră
Joint Implementation (implementare în comun)
Emissions Trading (comerţul cu credite de emisii)
Economies in Tranzition (economie în tranziţie)
Unităţi de reducere a emisiilor
Ihtiofaună
Bazin Hidrografic
Zone vulnerabile
Compuşi Organici Volatili
Produşi Organici Persistenţi
Hidroclorofluorocarburi
Policlorură de vinil
Poliacetat de vinil
Polimetil metacrilat
Policlor bifenil

Policlor trifenil
Polietilenă de joasă densitate
Polietilenă de înaltă densitate
Polietilen terftalat
Poliamidă

20


Raport Anual Privind Starea Mediului în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov

Capitolul 1. CADRUL NATURAL, DATE DEMOGRAFICE ŞI ORGANIZAREA
ADMINISTRATIV TERITORIALĂ

1.1. Date generale
Aşezare
Regiunea 8 Bucureşti–Ilfov este constituită din municipiul Bucureşti capitala
României şi judeţul Ilfov. Suprafaţa totală a Regiunii 8 Bucureşti-Ilfov este de 1821
km2, din care 12,5% reprezintă teritoriul administrativ al Municipiului Bucureşti şi
87,5% judeţul Ilfov. Municipiul Bucureşti are o suprafaţă de 238 km 2 (0.1 % din
suprafaţa României), din care suprafaţa construită este de 70%. Suprafaţa judeţului
Ilfov este de 1583 Km² (0,67% din suprafaţa României).
21


Raport Anual Privind Starea Mediului în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov
Reţeaua de localităţi a Regiunii 8 Bucureşti - Ilfov este constituită în anul 2008 din 8
oraşe în judeţul Ilfov (Buftea, Otopeni, Popeşti - Leordeni, Pantelimon, Voluntari,
Măgurele, Bragadiru, Chitila), la care se adaugă municipiul Bucureşti, 32 de comune
şi 67 de sate. Dintre cele 8 oraşe doar unul singur are rang de municipiu (Bucureşti).

Ca număr de locuitori se detaşează Bucureştiul, capitala ţării, cu 1931838 locuitori,
urmat de Voluntari cu 32.322 locuitori şi Buftea cu 20979 locuitori.
Existenţa oportunităţilor face însă ca numărul real al populaţiei care locuieşte în
regiune să fie mai mare decât cel înregistrat oficial.
Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov este situată în sudul ţării, la 44°24'49" latitudine nordică
şi 26°05'48" longitudine estică fiind localizată la 60 km nord de Dunăre, 100 km sud
de Carpaţii Orientali şi 250 km vest de Marea Neagră.
Înălţimea faţă de nivelul Mării Negre:



min. 56 m la staţia de epurare a apelor uzate Glina;
max. 95 m pe bulevardul Iuliu Maniu şi pe Şoseaua de Centură.

Alcătuirea geologică
Din punct de vedere geologic, în fundamentul Regiunii 8 Bucureşti - Ilfov se disting
formaţiuni de vârstă precambriană cutate şi metamorfozate ce aparţin Platformei
Moesice. Peste acestea se regrupează depozite sedimentare de calcare, marne şi
gresii în facies lacustru şi fluviatil, de vârstă mezozoică şi neozoică.
Cele mai recente formaţiuni sunt cele cuaternare, reprezentate prin stratele de
Frăteşti (trei orizonturi de pietrişuri şi nisipuri separate de argile), peste care urmează
un complex marnos din pleistocenul mediu ce creşte în grosime de la S (20 m) la N
(peste 100 m), apoi complexul nisipurilor de Mostiştea (10-20 m grosime), argile şi
argile nisipoase şi orizontul pietrişurilor şi nisipurilor de Colentina.
Caracteristica esenţială a substratului geologic este dată de prezenţa sedimentarului
reprezentat prin depozite löessoide (numite şi Luturi de Bucureşti) care acoperă
întreaga zonă cu excepţia celor inundabile. Sub pătura de löess se află un strat de
nisipuri şi pietrişuri (pleistocene superioare), dispuse pe un pat argilos într-o structură
torenţială încrucişată, care cantonează straturi de apă freatică.
Importanţa cea mai mare pentru urbanism şi amenajarea teritoriului o reprezintă

suportabilitatea depozitelor sedimentare pentru amenajări de mare anvergură. Astfel,
depozitele löessoide ridică cele mai mari probleme, întrucât de acestea se leagă
apariţia tasărilor care contribuie la creşterea costurilor de amenajare şi întreţinere a
obiectivelor economice, sociale ori a spaţiilor rezidenţiale. Apariţia crovurilor şi a
padinelor contribuie la scăderea productivităţii terenurilor agricole, fapt ce impune
creşterea costurilor de menţinere a calităţii acestora prin lucrări de îmbunătăţiri
funciare.
Rocile friabile prezintă o vulnerabilitate ridicată la eroziune eoliană şi fluvială,
prezenţa argilelor şi marnelor crescând vulnerabilitatea la procese de versant sau la
înmlăştiniri. Astfel, rocile friabile reprezintă un factor major de restrictivitate în special
22


Raport Anual Privind Starea Mediului în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov
în lungul cursurilor de apă, acolo unde întreţinerea amenajărilor necesită costuri
suplimentare de evitare a proceselor de eroziune şi acumulare.
Influenţă semnificativă în calitatea aerului, apelor şi solurilor o au rocile friabile care
sunt foarte uşor de erodat prin acţiune fluviatilă şi eoliană, fapt ce contribuie la
creşteri semnificative a concentraţiilor pulberilor sedimentabile şi în suspensie în
atmosferă, a suspensiilor în apă şi scăderea fertilităţii solurilor prin eroziune.
Astfel, litologia se constituie într-un important factor restrictiv pentru amenajările de
mare anvergură, în special în cazul în care acestea urmează a fi realizate în
apropierea cursurilor de apă sau a zonelor cu pante relativ ridicate.
Fenomenele de acumulare a aluviunilor reprezintă un important factor care trebuie
considerat în realizarea de amenajări, acestea fiind specifice în lungul văilor la ape
mari, dar şi zonelor de vărsare. Astfel, debitele importante de aluviuni care sunt
transportate de marile râuri în perioadele cu scurgere maximă, pot genera probleme
la nivelul unor amenajări: (acumulări, amenajări realizate în albiile râurilor etc.).
Trebuie luate în calcul atât cursurile mari de apă (Argeş, Dâmboviţa), cât şi cursurile
mici neamenajate.

Riscurile seismice
Intensitatea seismică, echivalată pe baza parametrilor de calcul privind zonarea
seismică a teritoriului României, este de VIII grade MSK, perioada medie de revenire
a cutremurelor de pământ fiind de cca. 10 ani pentru cutremurele de 6 grade pe
scara Richter, 20 ani pentru cele de 7 grade, 50 ani pentru cele de 8 grade şi 200 300 ani pentru cele de 9 grade.
Intensitatea seismică scade de la nord (Nuci) spre sud (Comana şi Lunca Dunării),
odată cu creşterea distanţei faţă de zona vrânceană.
Riscurile seismice reprezintă un important factor de restrictivitate, chiar dacă
frecvenţa seismelor de amploare nu este foarte ridicată. Cu toate acestea numărul
mare de obiective economice şi sociale potenţial afectate de aceste fenomene
naturale fac ca ele să reprezinte importante componente care sunt luate în
considerare în numeroase domenii de activitate (construcţii civile şi industriale,
amenajări diverse, asigurări etc.).
Dezechilibrele socio-economice generate de riscurile seismice sunt legate în primul
rând de dimensiunea ridicată a pagubelor pe care le pot produce, care au reflectare
directă în calitatea factorilor de mediu, în special prin accentuarea dimensiunii unor
riscuri tehnogene. De asemenea, degradarea suprafeţelor construite creşte incidenţa
poluării cu pulberi în suspensie şi sedimentabile.
Elementele de favorabilitate sunt raportate la prezenţa rocilor de construcţie (nisipuri,
pietrişuri, argile), a depozitelor de hidrocarburi şi a rezervelor de apă.
Relieful

23


Raport Anual Privind Starea Mediului în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov
Relieful, prin caracteristicile morfometrice şi morfogenetice, condiţionează
suportabilitatea pentru diferite categorii de amenajări antropice, rentabilitatea
ecologică şi economică a acestora, eficienţa acţiunilor de conservare şi reabilitare a
mediului.

Din punct de vedere geomorfologic, Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov se suprapune peste
Câmpia piemontan-terminală Vlăsia, situată între Argeş, Ialomiţa, câmpiile de
subsidenţă Titu, Gherghiţei şi Săratei.
În Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov sunt cuprinse şase subunităţi: Câmpia Snagovului,
Câmpia Maia, Câmpia Moviliţei, Câmpia Bucureştiului, Lunca Argeş – Sabar, Câmpul
Câlnăului.
Altitudinea câmpiei variază între 50 şi 120 m, având un aspect morfologic neted.
Înclinarea câmpurilor este în general V-E în nord şi NV-SE în centru şi sud.
Dintre formele majore ale reliefului se detaşează şi terasele, care reprezintă spaţii
favorabile pentru dezvoltarea activităţilor agricole şi a aşezărilor umane, însă şi
spaţiu de manifestare a unei game variate de riscuri geomorfologice. Astfel, râul
Argeş are în acest spaţiu un sistem de trei terase, dezvoltate mai ales pe partea
stângă a râului.
Mediul luncilor este bine reprezentat în lungul arterelor hidrografice care traversează
zona, respectiv Argeş, Ialomiţa şi Dâmboviţa. Celelalte râuri au lunci care prin
dimensiuni şi morfometrie nu aduc modificări semnificative la nivelul elementelor de
peisaj şi nu influenţează semnificativ calitatea mediului.
Condiţionate atât de factorii naturali (grosimea stratului de löess de 3 - 15 m,
adâncimea fragmentării de 2 - 20 m, densitatea fragmentării de 0,3 - 2,5 km/km 2,
pantele reduse 1 - 3‰, panta malurilor şi versanţilor între 7 - 45 0, oscilaţiile climatice,
gradul de acoperire cu vegetaţie), cât şi de factori antropici (rambleeri, debleeri,
construcţii de drumuri, poduri, pieţe, construcţii hidrotehnice, utilizarea terenurilor
etc.), procesele de modelare actuală a reliefului se constituie adesea într-un factor
restrictiv în raport cu dezvoltarea suprafeţelor construite şi modul de utilizare a
terenurilor.
Cele mai frecvente riscuri geomorfologice cu areal de manifestare în Regiunea 8
Bucureşti - Ilfov, care conduc la modificarea reliefului sunt tasarea, sufoziunea,
pluviodenudarea, spălarea areolară, deflaţia şi procesele gravitaţionale. Toate
aceste procese naturale sunt accentuate prin acţiune antropică (despăduriri,
desţeleniri, folosirea parazăpezilor, construcţia de căi de comunicaţie etc).

De remarcat este faptul că relieful Regiunii 8 Bucureşti - Ilfov se constituie într-un
factor favorabil pentru dispersia poluantilor în atmosferă, neproducându-se decât
local canalizări sau stagnări ale maselor de aer (luncile râurilor, frunţile de terasă).
Pantele reduse şi friabilitatea rocilor favorizează menţinerea unor concentraţii foarte
ridicate de suspensii în apele de suprafaţă, cu incidenţă asupra dinamicii indicatorilor
de calitate (în special indicatorii de mineralizare).

24


Raport Anual Privind Starea Mediului în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov
De asemenea, scurgerea redusă favorizează apariţia înmlăştinirilor locale, care
afectează calitatea apelor freatice prin transferul în subteran al unor compuşi poluanţi
(pesticide, azotaţi, azotiţi). Riscul maxim de apariţie al acestui fenomen se
înregistrează în proximitatea depozitelor de deşeuri, dar şi pe terenurile agricole
unde se practică sau s-a practicat agricultura chimizată.
Caracteristici climatice
Din punct de vedere climatic, Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov se încadrează în zona
climatului temperat – continental cu nuanţe de excesivitate şi aparţine sectorului
climatic al Câmpiei Române. Alături de factorii generali care influenţează clima
regiunii o importanţă deosebită o au barajul carpatic, prezenţa Dunării şi föehnizarea
în zona de curbură.
În acest spaţiu se resimt influenţele caracteristice zonei de contact a maselor de aer
continentale estice cu cele vestice sau sudice, imprimând climei nuanţe de
excesivitate. Verile au un climat în care se resimte destul de puternic caracterul arid
şi continental, fiind caracterizate prin valori termice ridicate, insolaţie prelungită şi
umiditate relativă a aerului redusă. Iernile sunt influenţate de prezenţa maselor de
aer rece est-continentale, caracterizate prin scăderea apreciabilă a temperaturii
aerului.
Radiaţia solară globală este de 125.390 kcal/cm2 pe suprafaţa orizontală, valoarea

maximă a insolaţiei înregistrându-se în iulie, (18,330 kcal/cm 2 la Bucureşti - Filaret şi
18,21 kcal/cm2 la Afumaţi), iar cea minimă în decembrie (3,040 kcal/cm 2 şi respectiv
3.04 kcal/cm2). În municipiul Bucureşti intensitatea radiaţiei solare scade în situaţii de
stabilitate atmosferică cu circa 20 - 30% pentru spectrul radiaţiilor vizibile şi cu 90%
pentru radiaţiile ultraviolete.
Un alt element foarte important care influenţează variaţia factorilor climatici este
suprafaţa activă, foarte puternic transformată prin creşterea suprafeţelor construite,
desecarea mlaştinilor, amenajarea suprafeţelor lacustre, extinderea spaţiilor deschise
în defavoarea pădurilor, degradarea terenurilor etc..
Media anuală a temperaturii aerului (calculată pentru perioada 1961 – 2000),
înregistrează valori cuprinse între 9,80C la Tâncăbeşti şi 11,20C la Bucureşti - Filaret.
În cazul municipiului Bucureşti se înregistrează variaţii ale mediilor multianuale de
0,90C (Observatorul Astronomic din B-dul Ana Ipătescu 11,5ºC, Bucureşti - Filaret
11.20C, Bucureşti - Băneasa 10,6ºC), influenţa spaţiilor construite fiind evidentă.
La Bucureşti - Filaret, diferenţele cele mai mari se înregistrează în perioadele cu
precipitaţii reduse cantitativ (februarie - martie – 0.7 - 0.8 0C, septembrie - octombrie –
0,9 - 10C), ceea ce favorizează procesele de aerare a mediului urban prin intermediul
brizei urbane. Acest fenomen evidenţiază clar prezenţa fenomenului de insulă de
căldură urbană, care cuprinde o mare parte a intravilanului municipiului Bucureşti pe
orizontală, pe verticală manifestându-se ca un clopot urban (fenomenul de horn)
având de 3 - 4 ori înălţimea blocurilor oraşului (150 - 200 m).
În cursul anului temperatura medie lunară a aerului înregistrează o maximă în iulie şi
o minimă în ianuarie.

25