Tải bản đầy đủ (.pdf) (47 trang)

sự thay đổi nồng độ iod niệu sau thực hiện chế độ ăn kiêng iod ở bệnh nhân ung thư tuyến giáp thể biệt hoá đã phẫu thuật trước điều trị bằng i131

Bạn đang xem bản rút gọn của tài liệu. Xem và tải ngay bản đầy đủ của tài liệu tại đây (1.02 MB, 47 trang )



BăGIÁOăDCăVÀăÀOăTO
TRNGăIăHCăTHNGăLONG
KHOAăKHOAăHCăSCăKHE
BăMỌNăIUăDNG
********


Tênăsinhăviên:ăÀOăQUNHăHNG
Mã sinh viên : B 00231


SăTHAYăIăNNGăăIODăNIUăSAUăTHCăHINă
CHăăNăKIểNGăIODăăBNHăNHỂNăUNGăTHă
TUYNăGIÁPăTHăBITăHịAăẩăPHUăTHUTă
TRCăIUăTRăBNGăI
131




ăTÀIăTTăNGHIPăCăNHỂNăHăVLVH

NgiăHDKH:ăPGS.TS.ăLểăNGCăHÀ



HàăNiă- Thángă11ănmă2013



LI CM N

Trongăquáătrìnhăhcătpănghiênăcu,ăhoànăthànhăđătàiăttănghip,ătôiăđưănhnă
đcăsădyăbo,ăgiúpăđăvàăsăđngăviênăhtăscănhitătìnhăcaăcácăthyăcô,ăgiaă
đìnhăvàăbnăbè.
Viălòngăkínhătrngăvàăbitănăsâuăsc,ătôiăxinăchânăthànhăcmănăPGS.TSă
.LêăNgcăHàă– ngiăthyăđưătnătìnhăhngădn,ătrcătipăgiúpăđătôiătrongăquáă
trìnhăhcătpăvàăhoàn thànhăđătài.
TôiăxinăbàyătălongăkínhătrngăvàăbitănătiăcácăthyăcôătrongăBanăgiámăhiu,ă
phòngăàoăto,ăGS.TS.PhmăThăMinhăcă– Chănhimăkhoaăiuădngăcùngătoànă
thăthyăcôăkhoaăiuădngăTrngăiăhcăThngăLongăđưătnătìnhăchăbo,ădìuădt,ă
trangăbăkinăthc,ăgiúpăđătôiătrongăquáătrìnhăhcătpăvàăhoànăthànhăđătài.
TôiăxinăchânăthànhăcmănăthătrngăBanăgiámăđcăbnhăvinăTWQă108,ă
PGS.TS.LêăNgcăHàă- ChănhimăkhoaăcùngătpăthăkhoaăYăHcăHtăNhână- bnhă
vinăTWQă108ăđưătoăđiuăkinăcho phép,ăgiúpăđ,ăđngăviênăătôiătrongăăquáătrìnhă
hcătpăvàăhoànăthànhăđătài.
Tôiăvôăcùngăbitănănhngăngiăthânătrongăgiaăđình,ăbnăbè,ăđngănghipăđưă
luônăăbênătôi,ăđngăviênăvàăgiúpăđătôiătrongăăquáătrìnhăhcătpăvàăhoànăthànhăđătàiă
ttănghipănày.
Tôiăxinăchânăthànhăcmăn!
Hà Ni, tháng11 nm 2013
ào Qunh ảng

Thang Long University Library


THUTăNGăăVITăTT

AJCC
:ăAmericanăJointăCommiteeăonăCanceră(HiăchngăungăthăM)ă

ATG
: Anti-thyroglobulină(Khángăthăkhángăthyroglobulin)
FT
4
: Free thyroxine (Thyroxin tădo)ă
131
I
:ăIodăphóngăxă131
TNM
:ăTumor,ăNode,ăMetastasisă(Khiău,ăhch,ădiăcn)
TG
: Thyroglobulin
TSH
:ăThyroidăstimulatingăhormoneă(Hormonăkíchăthíchătuynăgiáp)
T
4
: Tetraiodo thyronin (T
4
)
T
3
: Triiodo thyronin (T
3
)
TQ
:ăTrungăngăQuân đi
UTTG
:ăUngăthătuynăgiáp
YHHN
:ăYăhcăhtănhână




MCăLC
TăVNă 1
CHNGă1 3
TNGăQUANăTÀIăLIU 3
1.1.ăiăcngăvăsăchuynăhóaăiodătrongăcăth 3
1.1.1.ăChuynăhoáăiodătrongăcăth 3
1.1.2.ăPhânăbăiodătrongăcăth 3
1.1.3.ăChcănngăcaăiod 3
1.1.4.ăHpăthuăvàăchuynăhóaăiodătrongăcăth 3
1.1.5.ăánhăgiáătìnhătrngăiod 4
1.2.ăGiiăphuăđnhăkhuătuynăgiápăvƠăliênăquan 4
1.2.1.ăTuynăgiáp 4
1.2.2.ăSălcăsinhătngăhpăhormonătuynăgiápăT
3
, T
4
5
1.3.ăSinhăbnhăhcăungăthătuynăgiáp 7
1.3.1.ăNguyênănhânăsinhăbnh: 7
1.3.2. Lâm sàng 8
1.3.3.ăCnălâmăsàng 8
1.3.4.ăChnăđoánăxácăđnh 9
1.3.5.ăPhânăloiămôăhc 9
1.3.6.ăChnăđoánăgiaiăđon 10
1.4.ăiuătrăbnhănhơnăungăthătuynăgiápăthăbităhóa 10
1.4.1.ăiuătrăphuăthut: 10
1.4.2.ăSădngă

131
Iătrênăbnhănhânăungăthătuynăgiápăthăbităhóaăsauăphuăthut:11
1.5.ăVaiătròăcaăvicănăkiêngăiodătrcăđiuătrăbng
131
I. 12
1.6.1ăNhngănghiênăcuăvăiodăniuăătrongănc 13
1.6.2.ăNhng nghiênăcuăvăiodăniuăăncăngoài 13
CHNGă2 14
IăTNGăVÀăPHNGăPHÁPăNGHIểNăCU 14
2.1.ăiătngănghiênăcu 14
2.1.1.ăNhómănghiênăcu 14
2.1.2.ăTiêuăchunălaăchn 14
2.1.3.ăTiêuăchunăloiătr 14
2.2.ăPhngăphápănghiênăcu 14
Thang Long University Library


2.2.1.ăThităkănghiênăcu 14
2.2.2.ăNhómănghiênăcu 14
2.2.3.ăCácăchăsănghiênăcu 15
2.2.4.ăPhngătinăphcăvănghiênăcu 15
2.2.5.ăThuăthpăsăliu 15
2.3.ăXălýăsăliu 15
2.4.ăoăđcănghiênăcu: 16
CHNGă3 17
KTăQUăNGHIểNăCU 17
3.1.ăMtăsăđcăđimăcaăđiătngănghiênăcu 17
3.1.1.ăcăđimăvătuiăvàăgii 17
3.1.2.ăcăđim văvùngămin 18
3.2.ăNngăđăiodăniuăcaăbnhănhơnătrcăvƠăsauăthcăhinăchăđănăkiêngă

iodă02ătun 19
3.2.1. Kt qu thc hin ch đ n 20
3.2.2. Nng đ iod niu  bnh nhân UTTẢ trc và sau thc hin ch đ n
kiêng phân theo gii, vùng min 21
3.3.ăNngăđăiodăniuăănhómăbnhănhơnănăkiêngătuytăđiă(nhómă1)ăvƠă
khôngătuytăđiă(nhómă2) 22
3.3.1.ăNngăđăiodăniuăă2ănhómătrcănăkiêng 22
3.3.2.ăNngăđăiodăniuăă2ănhómăsauănăkiêng 23
3.3.3.ăNngăđăiodăniuăă2ănhómătrcăvàăsauănăkiêng 24
CHNGă4 26
BÀNăLUN 26
4.1.ăcăđimăchungăcaăđiătngănghiênăcu 26
4.2.ăNngăđăiodăniuăăbnhănhơnăUTTGăthăbităhoáătrcăvƠăsauăthcăhină
chăđănăkiêngăiod. 27
4.3.ăSoăsánhănngăđăiodăniuăgiaănhómăbnhănhơnănăkiêngăiodătuytăđiăvƠă
nhómăbnhănhơnănăkiêngătngăđi. 30
KTăLUN 31
KHUYNăNGH 32




DANHăMCăCÁCăBNG

Bngă3.1:ăPhânăbăđiătngănghiênăcuătheoănhómătui: 17
Bngă3.2:ăPhânăbăbnhănhânătheoăgii:ă…………………………………………. 18
Bngă3.3:ăPhânăbăbnhănhânătheoăvùngămin:…………………………………… 18
Bngă3.4:ăSoăsánhănngăđăiodă niu caăbnhănhânătrcăvàăsaukhiăthcăhinănă
kiêng:………………………………………………………………………………ă19
Bngă3.5:ăKtăquăthcăhinăchăđănăkiêngăcaăbnhănhân:ă……………………ă20

Bngă3.6:ăNngăđăiodăniuăcaăbnhănhânătrcăvàăsauăkhiănăkiêngătheoăgii : 21
Bngă3.7:ăNngă đă iodă niuă caăbnhă nhână trcă vàă sauăkhiă nă kiêngătheoă vùngă
min:ă………………………………………………………………………………ă22
Bngă3.8:ăNngăđăiodăniuăcaăbnhănhânănhómă1ăvàănhómă2ătrcănăkiêng:….ă23
Bngă3.9:ăNngăđăiodăniuăcaăbnhănhânănhómă1ăvàănhómă2ăsauănăkiêng:……ă24
Bngă 3.10:ă Nngă đăiodă niuănhómă 1ă vàă nhómă 2ă ăthiă đimtrcăvàă sauănă
kiêng:.…………………………………………………………………… ……….25














Thang Long University Library




DANHăMCăCÁCăBIUă

Biuăđă3.1:ăPhânăbăđiătngănghiênăcuăătheoănhómătui:ă…………………….17
Biuăđă3.2:ăPhânăbăbnhănhânătheoăgii:ă……………………………………… 18

Biuăđă3.3:ăPhânăbăbnhănhânătheoăvùngămin:ă……………………………… 19
Biuăđă3.4:ăSoăsánhănngăđăiodăniuăcaăbnhănhânătrcăvàăsauăkhiăthcăhinănă
kiêng: ………………………………………………………………………………20
Biuăđă3.5:ăNngăđăiodăniu caăbnhănhânătrcăvàăsauăkhiănăkiêngătheoăgii:21
Biuăđă3.6:ăNngăđăiodăniuăcaăbnhănhântrcăvàăsauăkhiănăkiêngătheo vùng
min:ă………………………………………………………………………………22
Biuăđă3.7:ăNngăđăiodăniuăcaăbnhănhânănhómă1ăvàănhómă2ătrcănăkiêngă
iod:…………………………………………………………………………………23
Biuăđă3.8:ăNngăđăiodăniuăcaăbnhănhânănhómă1ăvàănhómă2ăsauănăkiêng:ă…24
Biuăđă3.9:ăNngăđăiodăniuăcaăbnhănhânănhómă1ăvàănhómă2trcăvàăsauănă
kiêng:ă…………………………………………………………………………… 25


















DANHăMCăCÁCăHỊNHăNH


Hìnhă1.1:Mchămáuătuynăgiáp:……………………………………………5
Hìnhă1.2:ăSăđăđiuăhòaăbàiătităhormonătuynăgiáp:ă…………………… 7


Thang Long University Library


1

TăVNă

Ungăthătuynăgiápălà loiăungăthăhimăgp.ăăM,ătnăxutăphátăhin ung
thătuynăgiápădiă1%.ăTrongănmă2013,ăUTTGăđngăhàngăthă5ăănăgiiăviă
khongă60.220ăcaămiămcăvàăkhongă1850ăcaătăvongă[22, 25].ăăVităNam,ăriêngă
tiăHàăNiătănmă2001ăđnănmă2004,ăUTTGăănăđngăhàngăthă6ăviătălălàă
5,6/100.000ădân/nmă[1, 2].ăTiăthànhăphăHăChíăMinhănmă2003,ăănăUTTGă
đngăhàngăthă8ăviătălălàă3,8/100.000ădân/nmă[4, 6].ăMôăbnhăhcăcaăUTTGă
baoăgm:ăthăbităhóaă(thănhú,ăthănangăvàăthăHurthle),ăthătyăvàăthăkhôngăbită
hóa,ătrongăđóăthăbităhóaăchimă94%.ăTălăsngăsótă10ănmăcaăbnhănhânăthă
nhú,ăthănangăvàăthătăbàoăHurthleătngăngălàă93%,ă85%ăvàă76%ă[22, 26].
Phăthucă vàoă giaiă đonă cngănhă đcă đimă sinhă hcăcaă bnh,ă ă phngă
phápăđiuătrăUTTGăthăbităhóaălàăphuăthutătheoăsauălàăđiuătră
131
I,ăcăchăTSHă
ăhuăhtăbnhănhână[13, 14, 18, 22].ăiuătră
131
Iăbătrăsauăphuăthutănhmămcă
đíchăxóaămôăgiápăsótătoăđiuăkinăchoătheoădõiăbnhăvàăloiăbăcácătnăthngăviă
diă cn.ă ă tngă tiă đaă vică btă giă iodă phóngă xă

131
Iă trongă môă giápă sótă vàă tnă
thngădiăcnăsauăphuăthutăctăbăhoànătoànătuynăgiápăăbnhănhânăUTTGăthă
bităhóa, bnhănhânăphiăđcăchunăbăđiuătrăsauă4ă– 6ătunăsauăphuăthutănhmă
làmăchoănngăđăiodătrongăhuytăthanhăgimăxungăvàănngăđăTSHăhuytăthanhă
phiătngălên.ăNhiuăchăđănăkiêngăiodăđăchunăbăchpăxăhìnhăiodăvàăđiuătră
choăbnhănhânăUTTGăthăbităhóaăđưăđcăthcăhinăănhiuăncătrênăthăgiiă
cngănhăămtăsăkhoaăyăhcăhtănhânătrongănc. Các phácăđăhngădnăđiuă
tră
131
Iăkhuynăcáoăbnhănhânăcnăphiăthcăhinăchăđănăkiêngăiod trongăthcăn,
ttănhtăbnhănhânăchăsădngăiodădiă50ăg/ngàyătrongăvòngă2ătunătrcăđiu
tr I-131 [13, 14, 18]. Hngădnăsădngă
131
IăcaăhipăhiăYHHNăchâuăÂuă(2008)ă
vàăMă(2009)ăkhuynăcáoătrongăđiuătrăUTTGăthăbităhóaăbngă
131
Iăsăkhôngăhiuă
quăkhiănngăđăiodătrongăncătiuăcaoăhnă150ă- 200ăg/lă[14, 17].
Trongăthcăt,ătrênăthăgiiăđưăcóăkháănhiuăhngădnăchăđănăkiêngăiodă
đăchunăbăđiuătră
131
IănhăhngădnăchăđănăkiêngăcaăhiăYHHNăMăvàă
ChâuăÂu.ăTiăkhoaăyăhcăhtănhână– BnhăvinăTQă108,ăchúngătôiăápădngăchă
đănăkiêngă iodă ngoiătrúă2ătună trcă điuă tră
131
Iătngătăhngădnăcaă hiă


2


YHHNăMă[15]. Vìăbnhănhânăthcăhinăchăđănăkiêngăngoiătrúănênăvicăhngă
dnăcaă bácă s vàă điuădngă viên vă chă đănă kiêngă cngă nhă vică tuână thă
nghiêmăngtăchăđănăkiêngăđóătrongă02ătunălàăhtăscăquanătrng.ă
ăgópăphnănângăcaoăchtălngăđiuătră
131
I nói chung và đánhăgiá hiuă
quăhngădnăchăđănăkiêngăiodăthôngăquahngădnăvàăkimătraăvicătuânăthă
chăđănăkiêngăiodănhăhngăđnănngăđăiodăniuăăbnhănhânăungăthătuynă
giápăthăbităhóaăđưăphuăthutătrcăđiuătrăă
131
I,ăchúngătôiătinăhànhănghiênăcuă
đătàiăviă2ămcătiêu:

1. Xác đnh nng iod niu ca bnh nhân UTTẢ th bit hóa đã phu thut
trc và sau thc hin ch đ n kiêng iod trong quá trình chun b điu tr
131
I.
2. So sánh nng đ iod niu gia nhóm bnh nhân n kiêng iod tuyt đi và
nhóm bnh nhân n kiêng tng đi.


















Thang Long University Library


3

CHNGă1

TNGăQUANăTÀIăLIU

1.1.ăiăcngăvăsăchuynăhóaăiodătrongăcăth
1.1.1. Chuyn hoá iod trong c th
Iodă làă mtă viă chtă cóă mtă trongă că thă viă mtă lngă rtă nh,ă khongă
0,00004% thânătrngă(15-23mg),ănhăhnă100ălnăsoăviălngăstătrongăcăthă[8].
1.1.2. Phân b iod trong c th
Trênă75%ăiodătrongăcăthătpătrungăătuynăgiáp,ăđcăsădngăchoăăvică
tngăhpăhormonăgiápătrng.ăPhn cònăliăđcăphânăbătrongăcácămôăkhácănhă
ncăbt,ătuynăvú,ădchătiêuăhóaăvàăthn.ăădngăluăthôngăiodătnătiădiădngă
ionătădoă(I
-
),ăhocăgnăviăproteinăvnăchuyn.ă
1.1.3. Chc nng ca iod
Chcănngăquanătrngănhtăcaăiodălàăthamăgiaăcuătoăhormonătuynăgiápă
T3ăvàăT4.ăHormonătuynăgiápă đóngă vaiă tròă quană trngă trongă vică điuăhòaăphátă

trinăcăth,ănóăkíchăthíchătngăquáătrìnhăchuynăhóaă30%,ănhătngăsădngăoxyăvàă
làmătngănhpătim.ăHotăđngăcaăhormonătuynăgiápălàărtăcnăthităchoăsăphát
trinăbìnhăthngăcaănưo.ăNghiênăcuăvăgiiăphuăchoăthyăhormonănàyălàmătngă
quáătrìnhăbităhóaăcaătăbàoănưoăvàăthamăgiaăvàoăchcănngăcaănưoăb.ăTrongă
bnhăsuyăgiáp,ădoăkhôngăcóăđăhormonătuynăgiápăthngăgâyănênănhngăkhuytă
ttăcaănưoăcngănhăriălonăchcănngănưoănhăsuyăgimătríătu,ăđnăđnăvătinhă
thnă[8].
1.1.4. ảp thu và chuyn hóa iod trong c th
Hpăthuăvàăchuynăhóaăiodălàămtăvíădărtărõăcaăcăthătrongăvicăđiuăhòaă
kimăsoátăsădngădinhădng.ăIodăcóătrongăthcăphmădiădngăionă(I
-
), iod vô
cătădoăhocădngănguyênătăđngăhóaătrătrongăcácăthànhăphnăhuăcăđuăđcă
phiătădoătrcăkhiăhpăthu.ăIonăiodăđcăhpăthuănhanhăărutănon,ăsauăđóăiodătă
doăđcăchuynăđnăkhuăvcăgianăbào.ăIodătădoăđcăkhăthànhionăiodăvàăđcă
hpăthu.ăMtăsăiodăcóămtătrongăkhôngăkhíăcóăthăđcăhpăthuăquaădaăvàăphi.ă


4

Iodăđcăhpăthuăsănhanhăchóngăđiăvàoăhătunăhoàn,ămtăphnăbaălngă
nàyăđcătuynăgiápăthuănhn.ăPhnăcònăliăđcăquaăthn vàălcăraăncătiu.ăMtă
phnănhă mtăquaă hiă thă vàă quaă phân.ăBàiă tităiodă cóă tácă dngă chngă liă hină
tngătíchălyăiodăvàăgâyăđc
Iodăsauăkhiăvàoătuynăgiápăsăđcăoxyăhóaăvàătrăliăiod,ăchúngăgnăviă
acidăaminătyrosinăvàăđcăvnăchuynăbiămtăproteinăcóătênălàăthyroglobulin.ăNuă
nưoăphátăhinănngăđăiodăthpătrongămáu,ăsălpătcăgiiăphóngăyuătăkíchăbàiătită
thyroxinăvàoămáu.ăThyroxinătiătuynăyên,ăkíchăthíchătuynănàyăbàiătităTSH.ăTSHă
đcăđaătiătuynăgiáp,ăkíchăthíchăquáătrìnhăsnăxutăthyroglobulinăđăgiiăphóngă
gcătyrosinătăprotein.ăGcănàyăsauăđóăđcăchuynăthànhă2ădngăhormonălàăT3ăvàă

T4 [8].
1.1.5. ánh giá tình trng iod
- DuăhiuălơmăsƠng
Daăvàoătălăbuăcăălaătuiăhcăsinh,ăcóăthăđánhăgiáămcăđăthiuăiodă
caăcngăđngănhăsau:ăthiuămcănh:ătălăbuăcă5-19,9%;ăthiuămcăđăva:ă
20-29,9%;ăthiuămcăđănng:ătălăbuăcătă30%ătrălênă[8].
- Iodătrongăncătiu
Nngă đă iod trongă ncă tiuă phnă ánhă lngă iodă trongă că th.ă Viă mtă
lngăiodăbìnhăthngătrongăcăthăthìănngăđăiodăniuăphiăđtătă10g/dLătră
lên.ăNngăđăiodăniuătălăthunăviănngăđăiodăătrongămáuă[8].
1.2.ăGiiăphuăđnhăkhuătuynăgiápăvƠăliênăquan
1.2.1. Tuyn giáp
- ảình th ngoài:
Tuynăgiápălàătuynăniătităquanătrngăcaăcăth,ăômăquanhăgnăhtăthanhă
khíăqun,ănmătrcăc,ăăchăniăhaiăphnăbaătrênăviămtăphnăbaădi.ăMàuăđă
xám,ămm.ăThngătuynăgiápăcóă3ăthùy.ăHaiăthùyăbênăăngayăhaiăbênăkhíăqun,ă
ccătrênăcaăthùyăbênălênăcaoăđnăgiaăsnăgiáp,ăccădiăxungădiăvòngăsnă5ă-
6ăcaăkhíăqun.ăTheoăLikhachevaăN.ăB.ăcóătiă50%ătuynăgiápăcóăthùyăthăt,ăgiă
là thùy tháp. Eo giáp cao 1,5cm và dàiăngangă1cm,ăcóăkhiăkhôngăcóăeo.ăVăgiápă
đcăcoiănhăbaoăGlissonăcaăgan,ălàămtătmămànăthădínhăvàoătuyn.ă
-Mch máu – thn kinh:
Thang Long University Library


5


Hình 1.1:Mch máu tuyn giáp
Cóă3ăđngămch:ăđngămchăgiápătrên,ăđngămchăgiápădiăvàăđngămchă
giápăgia.

Cóă3ătnh mchăgiáp:ătnhămchăgiápătrên,ătnhămchăgiápăgiaăvàătnhămchă
giápădiăcùngăđăvàoătnhămchăcnhătrong.
Tuynăgiápănhnăcácănhómăthnăkinhătăhchăgiaoăcmăcătrênăvàăthnăkinhă
X(phóăgiaoăcm)ăquaăthnăkinhăgiaoăcmătrênă[4, 7, 19].
- ảch bch huyt vùng c
Gmă4ăchuiăhch:ăhchăcnh,ăhchăcăngang,ăhchănhómăgaiăvàăhchătrungă
thtătrên.Cácăhchăbchăhuytăhiătătrcăvàăsauăthanhăqunăvàăthànhăkhíăqună[7].
1.2.2. S lc sinh tng hp hormon tuyn giáp T
3
, T
4
- Quá trình tng hp hormon tuyn giáp T
3
, T
4

Tuynăgiápăbàiătită2ăhormonăquanătrngălàătetraiodoăthyronină(thyroxin)ăvàă
triiodoăthyronin,ăgiăttălàăT
4
và T
3
.ănăvăcuătoăcaătuynăgiápălàănangăgiáp,ăcóă
đngăkínhăkhongă100ă– 300ămicromet.ăTrongălòngănhngănangănày chaăđyăcácă
chtă keoă (colloid).ă Chtă keoă đcă cuă toă chă yuă làă glucoprotein,ă trongă đóă
thyroglobulinălàăchtămangăcácăhormonăgiápătrongăphânăt.ăCácăhormonătuynăgiápă
đcătngăhpătiătăbàoăcaănangăgiáp.ăQuáătrìnhătngăhpăhormonătriăquaă4ăgiaiă
đon[3]:
 Giaiăđonăthuănhnăiodătiătuyn:ăiodăcaăthcănăđcăhpăthuăvàoămáuă
vàăđcăđaăđnătăbàoătuynăgiápăbngăcăchăvnăchuynătíchăccă(căchăbmă
iod).



6

 Oxy hoá ion ioduaăthànhădngăoxyăhoáăcaăiodănguyênăt:ăquáătrìnhănàyă
dinăraăăsátămàngăđnhăcaătăbàoănangăgiápăniătipăxúcăviălòngănang,ăchínhălàă
niăchaăcácăphânătăthyroglobulinăđăcóăthăgnăngayăviăcáchormon giáp sau khi
đcătngăhp.ăThyroglobulinădoăbăGolgiăcaătăbàoătuynăgiápătngăhp,ă miă
phânătăchaă70ăacidăamin.
 Gnăiodănguyênăt:ătrongătăbàoănangăgiáp,ăiodăădngăoxyăhóaăgnăviă
tyrosinănhăxúcătácăcaăenzymăiodinase,ăquáătrìnhăgnăktătoăthànhăhaiătinăchtălàă
monoiodotyrosin (MIT) và diiodotyrosină(DIT).ăSauăđóăhaiătinăchtănàyăktăhpă
viă nhauă đă toă thànhă haiă loiă hormonă tuynă giápă làă triiodoă thyronină (T
3
) và
tetraiodo thyronin (T
4
)ăhayăcònăgiălàăthyroxin.ăNgayăsauăkhiătoăthành,ăcăMIT,ă
DIT, T
3
và T
4
đuăcóătrongăphânătăthyroglobulin và đcăvnăchuynăquaămàngă
đnhă tă bàoă nangă giápă đă dă tră trongă lòngă nangă diă dngă keo.ă Miă phână tă
thyroglobulinăchaătă1ăđnă3ăphânătătyrosinăvàătrungăbìnhăcă1ăphânătătriiodoă
thyroninăthìăcóă14ăphânătăthyroxin.
 Giaiă đonă giiă phóngă hormonă tuynă giáp vào máu: triiodothyronin và
thyroxinăđcăctăriăkhiăphânătăthyroglobulin,ăriăcácăhormonătădoănàyăđcă
giiăphóngăvàoămáu.
DngătnătiăcaăT

3
và T
4
trong máu: T
3
và T
4
đcătngăhpăxongăriăraă
máuăvàămtăphnăđcăktăhpăviăproteinăhuytăthanh, săcònăliăădngătădoăvàă
cóă tácă dngă sinhă hc.ă Tă lă giaă 2ă dngă tă doă vă àă ktă hpă tùyă theoă tngă loiă
hormon.ăVíădăviăT
4
thìătălăădngătădoălàă1%,ăcònădngăktăhpăviăproteină
chimă90%ăgiaă2ădngăliăcóăsăchuynăbinăquaăliăcóăsăchuynăbinăquaăliălnă
nhauăđăluônăgnătălătădo/ktăhpălàă1/99.
- iu hòa bài tit hormon tuyn giáp
Hormonătuynăgiápăđcăđiuăhòaăbiănhngăcăchăsau:
+ăNngăđăTSHăcaătuynăyên:ăTSHăkíchăthíchătuynăgiápăbàiătităT
3
và T
4
,
còn TRH (Thyrotropin releasing hormone) vùngădiăđiăliăđiuăhòaăbàiătităTSH.ă
DoăvyănuăTRHătngăthìăTSHătng,ăT
3
và T
4
đcăbàiătitănhiu,ăngcăliănuă
TRHăgim,ădnăđnăTSHăgim,ăT
3

và T
4
săđcătngăhpăít.
Thang Long University Library


7

+ăKhiănngăđăiodăvôăcătrongătuynăgiápătngăcaoăsăcăchăbàiătităT
3

T
4
.ăCònăkhiănngăđăiodăhuăcăcaoădnătiăgimăthuănhnăiodăvàădoăđóălàmăgimă
tngăhpăT
3
và T
4
.

Hình 1.2:S đ điu hòa bài tit hormon tuyn giáp
1.3. Sinh bnhăhcăungăthătuynăgiáp
1.3.1. Nguyên nhân sinh bnh:
aăsăcácătrngă hpăUTTGăkhôngătìmăđcănguyênănhânăgâyăbnh,ătuyă
vyăngiătaăthyăcóămtăsăyuătănguyăc,ăcóăliênăquanăđnăUTTGăđóălà:
- Bnhănhânăsngăgnăbin,ăniăcóănhiuăitătrongăthcăphm,ătălăbuă
giápăthănangăcóăungăthăcaoăhnănhngăbnhănhânăăvùngăcóăbuăgiápădchăt,ă
niătrongăđtăcóăítăiod.
- Nhngăbnhănhânăđnănhânăhocăđaănhânăgiápătrng.
- Khongă30%ăbuăgiápăthănangăătrăemălàăungăth.

- Bnhănhânăcóăxătrăvùngăđu,ăcălúcăcònănhăthìăsăcóănguyăcăphátătrină
nhânăgiápă(khongă25%ăcácătrngăhp)ăvàă25%ătrong sănàyălàăUTTG.
- Yuătădiătruyn:ăkhongă20%ăUTTGăthătuădoăhuăquănhngăgenăbtă
thng.
- CácăyuătăkhácănhăkíchăthíchăTSHăkéoădài,ătinăsăbnhăBasedow.
- Vaiătròăcaăgenăgâyăungăth.


8

1.3.2. Lâm sàng
- Triuăchngăcănng:
+ Trongăgiaiăđonăđu,ătriuăchngăcănngăthngănghèoănàn.ăaăsăbnhă
nhânăđnăkhámăvìăxutăhinăkhiăuăgiáp,ăcóăthăđau,ăst.ăiuăcnăghiănhnălàăhoànă
cnh,ăthiăgianăphátăhin,ăsăthayăđiămtăđăvàăthătíchăkhiău.
+ Giaiăđonămunăhocăkhiăuălnăxâmălnăthngăcóăbiuăhinănutăvng,ă
khóăth,ăkhànăting.ăLoiăUTTGăkhôngăbităhoáăphátătrinănhanh,ăuătoădínhăviătă
chcăxungăquanh,ăxâmălnăkhíăqunăvàăthngăgâyănghtăthă[1, 2, 6].
-Triuăchngăthcăth:
+ Uăcóăthăbiuăhinămtăhayănhiuănhânăviăđcăđimăuăcng,ăbărõ,ăbă
mtănhnăhayăgăgh,ădiăđngătheoănhpănut.
+ Hchăc:ăđaăsă hchăcùngăbênă(cóă thă gpăhchăcăđiădinăviăbênăcóă
khiăuăhocăcăhaiăbên).ăVătríăhchăhayăgpăădcămángăcnh,ăthngăđòn,ădiă
hàm,ădiăcm,ăhchăgai.ăHchăcóăđcăđim:ărn,ădiăđngăvàăkhôngăđau.ăMtăsă
trngăhpăphátăhinăraăhchătrcăkhiătìmăthyăuănguyênăphát.ăHchăcăxutăhină
ăbnhănhânătrăgiăýăUTTG,ăngayăcăkhiăkhôngăsăthyăuătuynăgiápănhngăthcă
ra ung thăcóăthăđưăcóătănhiuănm.
+ Mtăsăbnhănhânăđnăkhámăvìămtădiăcnăxa,ăquaăkimătraămiăphátăhină
đcăUTTG.ăă
1.3.3. Cn lâm sàng

- Tăbàoă hc:ălàăphngăphápăcóă giáă trăcaoă trongă chnă đoánă UTTG,ăđă
chínhăxácăkhongă90ă- 95%,ădiă5%ăchoăktăquăâmătínhăgi.ăcăbitănuătìmă
thyătăbàoătuynăgiápăăhchăthìăchcăchnătrngăhpăđóălàăUTTG [1, 2, 6, 18,
22].
- Siêu âm:ălàămtăxétănghimăcnăthităgiúpăphânăbităuăđcăhayăuănang,ăđánhă
giáăchínhăxácăkíchăthcău,ăđnănhânăhayăđaănhân,ăphátăhinănhngăuănhămàălâmă
sàngăkhôngăphátăhinăđc,ăgiúpăchoăvicăchcăhútătăbàoăchínhăxácăhn,ănhtălàă
cácăuănhăcóăđngăkínhădi 5ămm.ăSiêuăâmărtăcóăgiáătr trong theo dõi tái phát
hchăcăăcácăbnhănhânăsauăđiuătrăbngăphuăthutăvàă
131
I [1, 13, 20, 22].
- ChpăXăquang:ăchpătăthăcăthngă- nghiêngăthôngăthngăxemăkhiăuăcóă
chènăép,ăđyăhocăxâmălnăvàoăkhíăqun,ăthcăqunăkhông.ă
Thang Long University Library


9

+ Chpăphi,ăxng:ătìmătnăthngădiăcn.
+ăChpăctălpăviătínhăvàăcngăhngăt:ăcóăthăđánhăgiáăchínhăxácăhnăvătríă
caăuănguyênăphátăcngănhămcăđăxâmălnăcaăuănhngăkhôngăcóăkhănngăphână
bităuălànhăhayăuăác.
- Sinhăthit:ălàăchnăđoánămôăbnhăhcăcóăgiáătrăquytăđnh,ăđòiăhiăphiă
sinhăthităđúngăvàăđăbnhăphmătiăuătuynăgiápăhocăcácăhchănghiăngădoădiă
cn ăGnăđây,ăchnăđoánăgiiăphuăbnhătcăthìătrongăkhiămărtăcóăgiáătrătrongă
vicăquytăđnhăphngăphápăctătuynăgiáp[20, 22].
- Xăhìnhătuynăgiápăvàăxăhìnhătoànăthânăbngă
131
I.
+ă Chpă xă hìnhă tuynă giáp:ă thngă să dngă

131
I,
132
Iă hocă Tc99mă
petechnetateă(c99mO4).ăXăhìnhălàăxétănghimăbăsungăchoăsiêuăâm,ăchoăthyăhìnhă
nhăchcănngăcaătuynăgiápăvàănhânăgiáp.ăPhnălnăUTTGăkhôngăbtăxăvàăbiuă
hinăbngăhìnhănhănhânălnh.
+ăXăhìnhătoànăthân:ăchpăxăhìnhătoànăthânăsădngă
131
Iărtăcóăíchătrongă
vicăphátăhinădiăcnăxaănhngăvicănàyăchăcóăgiáătrăkhiăđưăctătuynăgiápătoànă
phnă[18, 20, 22].
- Cácăxétănghimăhóaăsinh:
+ănhălngăTG,ăATGătrongămáuăbnhănhânăUTTGăkhôngăphiătiêu chună
chnăđoán,ănhngăđcăbităcóăgiáătrătrongătheoădõiăsauăphuăthutăctătuynăgiápă
toànăb,ăđiuătră
131
Iăđăphátăhinătáiăphátăvàădiăcnă[4, 6, 13, 14, 17, 18, 22].
+ă ă đánhă giáă chcă nngă tuynă giáp,ă thôngă thngă cnă làmă mtă să xétă
nghimăsau:ăT
4
toànăphn,ăFT
4
, T
3
vàăTSH.ăNgoàiăraăcácăxétănghimănàyăcònăcóăýă
nghaătheoădõiăvàăthitălpăphngăphápăđiuătrăbngăhormonă[18, 22].
1.3.4. Chn đoán xác đnh
ChnăđoánăUTTGăcnădaăvàoătriuăchngălâmăsàngăvàăcnălâmăsàng,ătrongă
đóăxétănghimătăbàoăhcăvàăsinhăthităđóngăvaiătròăquytăđnh.ăChnăđoánăxácăđnhă

sauămădaăvàoăktăquăxétănghimămôăbnhăhcăca khiău,ăđánhăgiáăTNM ăđă
có binăphápăđiuătrăbăsungăvàătheoădõiămtăcáchăthíchăhp.
1.3.5. Phân loi mô hc
UTTGăcóănhiuăloiămôăhcăkhácănhau,ăchúngăxutăphátătăhaiăloiătăbàoă
nang,ăcnănangăvàătăchcăliênăkt.ăHinănayăphânăloiămôăbnhăhcăgmăbnăloiă


10

chính,ăđcăhuă htă cácă tácă giă vàăđcăbită IUCCăvàăAJCCă sădngătrongăthcă
hànhălâmăsàngăvàănghiênăcu,ăđóălà:
- Ungăthăthănhúăvàănhúănang
- Ungăthăthănang
- Ungăthăthătu
- Ungăthăthăkhôngăbităhóaă
ThutăngăungăthătuynăgiápăthăbităhóaădùngăđăchăUTTGăthănangăhocă
thănhú,ănhúănang.ăLoiănàyăchimătălălnănhngăđiuătrăcóăhiuăquăvàăcóăthă
chaăkhi.ăTrongăkhiăthăkémăbităhóaăthìăítăgp,ăcóămcăđăác tính,ăkhănngădiă
cnăcaoăhnă[11, 21-23].
1.3.6. Chn đoán giai đon
BnhănhânăđcăchnăđoánăgiaiăđonăTNMătheoăAJCCă2010ă[11].
1.4.ăiuătr bnhănhơnăungăthătuynăgiápăthăbităhóa
1.4.1. iu tr phu thut:
Cóănhiuăphngă phápăphuăthutăkhácănhauătuăthucăvàoăloiă môăbnhă
hc,ăvătrí,ăkíchăthc,ă să lng,ătìnhătrngăxâmălnătiă chă vàă diă cnăcngănhă
nhómăcácăyuătănguyăcăcaăbnh:theoăkhuynăcáoăcaăHipăhiăNiătităhcălâmă
sàngăHoaăKă(nmă2001),ăđiuătrăphuăthutăchoăbnhănhânănênăthcăhin[13, 14,
17, 22].
- Ungăthăthănhú:ă
+ăCt toànăbăthùyăgiápăcùngăbênă(Totalăipsilateralăthyroidălobectomy)ăđcă

chăđnhăkhiăkhiăuănhăhnă1ăcm,ăbnhănhânăthucănhómănguyăcăthp,ăkhiăuă
khôngăvtăquáăvătuynăgiáp,ăkhôngăthâmănhimămchămáuăvàădiăcn.
+ăCtătuynăgiápătoànăbăhocăgnăhoànătoàn:ăphngăphápăphuăthutănàyă
toăđiuăkinăthunăliăchoăvicăđiuătrăbătrăbngă
131
I,ătheoădõiăsauăđiuătrăbngă
đnhălngăthyroglobulin.
- Ungăthăthănang:ănhiuăphuăthutăviênăkhuynăcáoănênătinăhànhăctătoànă
bămtăthùyăgiápăvàăeoătuyn.ăNuătn thngăđcăxácăđnhăsauămălàăácătính,ăcóă
thâmănhim,ădiăcnăhch ăbnhănhânăđcăchăđnhăctătuynăgiápătoànăbăvàăđiuă
tră
131
Iăsauăphuăthut.
- Ungăthăthăty:ăphngăphápăđiuătrălàăctătuynăgiápătoànăb.
Thang Long University Library


11

- UngăthătăbàoăHurthle:ăctătoànăb tuynăgiáp
- Ungăthăthăkhôngăbităhóa:ăphuăthutăchăđnhăchoănhngăuănh,ăcònăkhă
nngăphuăthut.ăTuyănhiên,ăhuăhtăbnhănhânăungăthăthănàyăđuăkhôngăcònăkhă
nngăphuăthutăăthiăđimăchnăđoán.
1.4.2. S dng
131
I trên bnh nhân ung th tuyn giáp th bit hóa sau phu
thut:
131
I chăcóătácădngăviănhngătrngăhpăUTTGăthăbităhóa,ălàăloiămàăcácă
tăbàoăungăthăcóăkhănngăhpăthuăit.ă

131
IăđưăđcăsădngăăHoaăKăvàăcácăncă
trênăthăgiiăhnă50ănmăquaăchoăcácăbnhănhânăUTTGăbităhóa,ănhmăloiăbămôă
giápăcònăsótăliăsauăphuăthutăvàăđiuătrădiăcnăxa.ăPhngă phápănàyăđcă să
dngăkháărngărưiădoăcácăkhiăungăthăcóăxuăhngăxâmălnătiăchăvàăthngăcóă
diăcnăhchăvùng.ăHnăna,ătălătáiădinăthngăcaoăăcácăbnhă nhânăchăđcă
điuătrăbngăphuăthutăvàăcácăliuăphápăhormonăthayăth.
- Liu lng
131
I:
+ Hyămôăgiápăsótă(radioiodineăremnantăablation):ămtăsătácăgiăsădngă
131
Iăliuăthpăviă25ă– 30ămCiăđăxóaămôăgiápăcònăliăsauăphuăthut,ăđcăbităkhiă
mô giáp sót ít. Tuy nhiên, nhiuătrungătâmăyăhcăhtănhânătrênăthăgiiăsădngă
131
I
liuăcaoătă75ă- 150ămCi.ăCácătácăgiănàyăchoărngăliuăcaoăcóătălăhyămôăgiápă
sótăsauă mtălnăđiuătrăcaoăhnă khiăsădngăliuăthpă (84%ăsoăviă77%),ătránhă
đcăvicăchuynătăthăungăthăbităhóa (cóăđápăngăttăviă
131
Iăvàătiênălngăttă
hn)ăsangăthăkémăbităhóaă(ítăhocăkhôngăđápăngăviă
131
Iăvàătiênălngăxuăhn).ă
căbit,ăliuăcaoăcóătácădngăttăhnăđiăviăvicădităcácătăchcăungăthăcònăsótă
li,ăcácădiăcnănhă(microămetastase)ăvàădiăcnăhchăc,ădiăcnăxaă(nuăcó).
+ iuă tră diă cnă UTTG:ă cóă 3ă phngă phápă tínhă liuă
131
Iă điuă tr,ă đóă làă
phngăphápăliuăcaoăcăđnhă(largeăfixedădose),ăphngăphápătínhăliuătheoăkhiăuă

(quantitative tumor
131
Iădosimetry)ăvàăphngăphápătínhăliuătheoăphânăbătrongă
máu và toàn thân (blood and whole - body
131
Iădosimetry).ăTheoăhiăyăhcăhtănhână
Hoa Kă[13, 22],ăphngăphápătínhăliuăcăđnhăđnăginănhtăvàăthngăđcăsă
dngănhăsau:
+ Tnăthngădiăcnăhchăc:ăliuălngă100ă- 175 mCi


12

+ Tnăthngădiăcnăxa:ăthngăsădngăliuă200ămCi,ădiăcnăphiălanătaă
tpătrungăhnă50%ăliuăchnăđoánănênădùngăliuă100ă- 200ămCiăđătránhăviêmăphiă
doă chiuă xă vàă xă hóaă phi.ă Diă cnă xngă thngă dùngă liuă caoă hnă (200ă -
250mCi)ăvàăcóăthălpăliănhiuăln.ă
1.5.ăVaiătròăcaăvicănăkiêngăiodătrcăđiuătrăbng
131
I.
TrongăquáătrìnhăđiuătrăUTTGăthăbităhóaăsauăkhiăbnhă nhânăđcăphuă
thutăctătoànăbătuynăgiápăvàăsauăđóăđcăđiuătrăbng
131
Iăđăxóaăbănhngămôă
giápăcònăsótăliăvàănhngătnăthngădiăcn.ă
131
Iăsăđcăbtăgiăvàoătrongăcácătă
bàoăcònăsótăliăvàăpháăhyăcácătăbàoăđó.ăătngătiăđaăvicăbtăgiăiodăphóngăxă
(
131

I)ătrongămôăgiápăsótăvàătnăthngădiăcnăsauăphuăthutăctăbăhoànătoànătuynă
giápăăbnhănhânăUTTGăthăbităhóa,ăiodăthngă(
127
Iăchimătălă100%ătrongătă
nhiên)ătrongăhuytăthanhăcnăphiăgimăxungăvàănngăđăTSHăhuytăthanhăphiă
tngălên.ăătngăhiuăquăcaăvicăbtăgiă
131
Iăthìăchăđănăkiêngăcaăbnhănhână
cóăvaiătròăhtăscăquanătrngăvàănóănhăhngătrcătipăđnăktăquăđiuătrăchoă
bnhănhân.ăChăđănăkiêngăiodăđăchunăbăchpăxăhìnhăiodăvàăđiuătrăchoăbnhă
nhânăUTTGăthăbităhóaăđưăđcămôătă[15].
Hinăti,ăhuăhtăphácăđăhngădnăđiuătră
131
Iăkhuynăcáoăbnhănhânăcnă
phiăthcăhinăchăđănăkiêngăiod,ăttănhtăbnhănhânăchăsădngăiodădiă50ă
g/ngàyătrongăvòngă1-2ătunătrcăđiuătr[13, 14, 18].
Chăđănăkiêngăiodătrcăđiuătrăbngă
131
Iăcaăbnhănhơn
Nhngăthcăphmăvàăthucăkhôngăđcăsădngătrongă2ătunănăkiêngăiod:
- Khôngănămuiăvàăbtăcanhăcóăcha Iod ,ăncămm,ăcácăthcănăcóăchaăiod
- Khôngănăhiăsnăvàăthcănăcóăngunăgcătăbin:ăcá,ătôm,ăcua,ăto,ăthchăbin…
- Khôngănăcácăsnăphmăchaăb,ăsa:ăsa,ăphomat,ăsaăchua,ăb,ăkem,ăsocola…
- Khôngănălòngăđătrngăvàăcácăthcănăcóăchaătrng.
- Khôngănăbánhăm,ăcácăloiăbánhăcóăchaăhàmălngăiod cao
- Khôngănăđuănànhăvàăcácăsnăphmătăđu:ăsaăđuănành,ăđuăph…
- Khôngăsă dngă thuc sát trùng iod, cácă loiăvitamină vàă muiăkhoángăcóăchaă
iod…
- Khôngănănhàăhàng,ăbpănătpăth,ăthcănăchăbinăsn.
Thang Long University Library



13

1.6.ăCácănghiênăcuăvăiodăniuătrongăncăvƠăngoƠiănc
1.6.1 Nhng nghiên cu v iod niu  trong nc
ăVitănamăcácănghiênăcuăvăiodăniuăđưăđcătinăhànhătănhiuănmăvă
trc.ăNhngănghiênăcuănàyăchăyuăđánhăgiáătìnhătrngăthiuăiodăvàăliênăquană
đnăbnhăbuăc.ăTuyănhiên,ăvicănghiênăcuăiodăniuătrongăđiuătrăbnhăcònăkháă
mi.ă
Nghiênă cuă caă Nguynă Thă Nga,ă Lêă Quangă Toàn,ă Hoàngă Kimă c,
Nguynă Minhă Hùng,ă Maiă Tună Hng,ă Nguynă Qucă Vit,ă Caoă Vnă Trung,ă Lêă
Phongăvàăcngăsăvă“ăKhoăsátătoànăqucăvămuiăiodăvàăiodăniuăăVităNamă
nmă1998”.ăNghiênă cuă tină hànhă trênă 12.128ă ngiăchoăthyănngă đă iodă niuă
trungăbìnhăăVităNamălàă16,2ăg/dL,ăgiaăcácăvùngăminăthìănngăđăiodăniuăcóă
săkhácănhau.ăNgiădânăvùngăđngăbngăsôngăCuăLongăcóănngăđăiodăniuăthpă
nhtălàă4,6ăg/dL,ănngăđăiodăniuăcaoănhtălàăăvùngăkhuăbnăcă22,5ăg/dL,ă
minănúiăphíaăBcălàă21,5ăg/dL.ăNghiênăcuăchoăthy nngăđăiodăniuăcngănhă
iodătrongămáuăcóăsăkhácăbităăcácăngiădânătheoătínhăchtăvùngămină[9].
1.6.2. Nhng nghiên cu v iod niu  nc ngoài
Cácănghiênăcuăvăiodăniuăvàăvicăthcăhinăchăđănăkiêngăiodătrcăđiuă
trăUTTGăthăbităhóaăsauăphuăthutăbngă
131
Iălàăkháănhiu.
NghiênăcuăcaăMauriceăJ.ăH.ăM.ăPluijmen, Carmen Eustatia-Rutten,
Bernard M. Goslings, Marcel P. Stokkelt, Alberto M. Pereira Arias,
MichaelaăDiamant,ă JohannesăA.ăRomijnă(Clinicală Endocrinologyă2003)ă choă thyă
nngăđăncătiuăthpăcóăýănghaăđánhăgiáăđcăhiuăquăcaăchăđănăkiêngăiodă
caănhngăbnhănhânăUTTGăsauăphuăthutătrcăđiuătră
131

I.ăăKtăquănghiênăcuă
trênă120ăbnhănhânăchiaălàmă2ănhómăgmă61ăbnhănhânănhómăchngăvàă59ăbnhă
nhânănhómănghiênăcu.ăKtăquăthuăđcăchoăthyătngăsăbtăgiă
131
Iălênă65%ăă
nhngăbnhănhânăcóăsănăkiêngăiodăsoăviăbnhănhânăkhôngăthcăhinăchăđănă
kiêng (p<0,001) [24].
NghiênăcuăcaăHennessyă(nmă2004)ăăHoaăKăchoăthyăvicăbnh nhân
sădngăchăđănăkiêngăiodătrongăvòngă2ătunăsăđmăboănngăđăiodătrongă
ncătiuăđtăyêuăcuătrcăđiuătr.ăNghiênăcuăcaăTomodaăvàăcngăsănmă
2005ăăNhtăBnăcngăchoăthyăktăquătngătătrênă220ăbnhănhână[12].


14

CHNG 2
IăTNGăVÀăPHNGăPHÁPăNGHIểNăCU

2.1.ăiătngănghiênăcu
2.1.1. Nhóm nghiên cu
Nhómănghiênăcuăgmă55ăbnhănhânăUTTGăthăbităhóa,ăđưăđcăphuăthută
ctătuynăgiápăhoànătoàn.ăBnhănhânăđnăkhámăvàăđiuătr,ătheoădõiătiăkhoaăYăhcă
htănhână – Bnhă vină TQă 108ă tă thángă 10/2012ă đnă thángă6/2013.ă Cácă bnhă
nhânănàyăthcăhinăchăđănăkiêngăiodăă2ă- 3ătunătrcăkhiăđcăđiuătrăbngăI
131
.
2.1.2. Tiêu chun la chn
Tiêu chunălaăchnăbnh:ăungăthătuynăgiáp:ă
- BnhănhânăUTTGăthăbităhóaă(thănhú,ăthănang)ăđưăphuăthutăctătuynă
giáp hoàn toàn.

- Cóăhăsăluătrăđyăđ.
2.1.3. Tiêu chun loi tr
- BnhănhânăUTTGăthăbităhóaănhngăkhôngăphuăthutăctătuynăgiápăhoàn
toànă(phuăthutăctăkhiău,ăctăbánăphnătuynăgiáp ).
- UTTGăkhôngăbităhoá,ăthătu
- Khôngăcóăhăsăluătrăđyăđ
- Khôngăqunălýăđcăchăđănăkiêng.
2.2.ăPhngăphápănghiênăcu
2.2.1. Thit k nghiên cu
Nghiênăcuăđcătinăhànhătheoăphngăphápămôătăctăngang
2.2.2. Nhóm nghiên cu
Trcălúcăđiuătr
131
I,ăbnhănhânăđcăphátăphiuăkhoăsátăvămcăđătuânăthă
chăđănăkiêngăiodănhăđưăhngădnăbaoăgmă08ămcăthcăphmăkhôngăđcăsă
dngătrongă02ătunătrcăđiuătrănhăsau:
1)ăKhôngănămuiăvàăbtăcanhăcóăcha Iod ,ăncămm,ăcácăthcănăcóăchaăiod
Thang Long University Library


15

2) Khôngă nă hiă snă vàă thcă nă cóă ngună gcă tă bin:ă cá,ă tôm,ă cua,ă to,ă thchă
bin…
3)ăKhôngănăcácăsnăphmăchaăb,ăsa:ăsa,ăphomat,ăsaăchua,ăb,ăkem,ăsocola…
4) Khôngănălòngăđătrngăvàăcácăthcănăcóăchaătrng.
5) Khôngănăbánhăm,ăcácăloiăbánhăcóăchaăhàmălngăiod cao
6)Khôngănăđuănànhăvàăcácăsnăphmătăđu:ăsaăđuănành,ăđuăph…
7)ăKhôngăsădngăthucăsátătrùngăiod,ăăcácăloiăvitaminăvàămuiăkhoángăcóăchaă
it…

8)ăKhôngăn nhàăhàng,ăbpănătpăth,ăthcănăchăbinăsn.
Sau khiăthuăthpăphiuăkhoăsátă55 bnhănhânăđcăphânălàmă02ănhóm:
- Nhómă1:ăbnhănhânătuânăthătuytăđiăchăđănăkiêngăiodălàănhngăbnhă
nhânăkhôngăsădngăbtăkăthucăvàăthcăphmănàoătrongă08ămcătrên
- Nhómă2:ăbnhănhânătuânăthăkhôngătuytăđiăchăđănăkiêngăiodălàănhngă
bnhănhânăcóăsădngăthucăvàăthcăphmătrongă08ămcătrên
Ttăcăcácăbnhănhânăđcăhiăcuăvănngăđăiodăniuăă2ăthiăđim:ătrcă
năkiêngăvàăsauănăkiêngăiod
2.2.3. Các ch s nghiên cu
+ăNngăđăiodăniu.
2.2.4. Phng tin phc v nghiên cu
Phiuăkhoăsátăvăthcăhinăchăđănăkiêngăiodăxemătrongăphălcă2
2.2.5. Thu thp s liu
Sauăkhiăthuăthpăphiuăkhoăsátăvàănngăđăiod,ăbnhănhână đcăchiălàmă2ă
nhóm.Cácăktăquăđcăbiuădinădiădngăbng,ăbiuăđ.
2.3.ăXălýăsăliu
Ttă că cácăsă liuă nghiênă cuă đcă xă lýătrênămáyăviă tínhă bngă phnă mmă
SPSSă18.0.ăCácăthutătoánăthngăkêăsădngătrongănghiênăcu:ă
+ăTínhătălăphnătrmă(%)
+ăTínhăgiáătrătrungăbình,ăđălchăchun
+ăSoăsánhă2ăsătrungăbìnhăquanăsátăbngătestătăStudentăviăn
A
hocăn
B
< 30, và
testătăviăn
A
hocăn
B
> 30

p>ă0,05:ăđătinăcyă<ă95%;


16

p<ă0,05:ăđătinăcyă>ă95%;
p<ă0,01:ăđătinăcyă>ă99%;
p<ă0,001:ăđătinăcyă>ă99,9%;
2.4.ăoăđcănghiênăcu:
1. Nghiên cuănàyăhoànătoànănhmămcăđíchăkhoaăhc,ăkhôngăvìăbtăkămtă
mcăđíchăgìăkhác.
2.ăBnhănhânăhoànătoànătănguynăthamăgiaăviătìnhăthnătănguyn,ăkhôngă
băbtăkămtăápălcănàoăvàăcóăthărútăkhiănghiênăcuăvàoăbtăc thiăgianănào.
3.ăCácăsăliuăktăquănghiênăcuăcaăcácăđiătngăđcăboămtătuytăđi.





















Thang Long University Library


17

CHNG 3
KTăQUăNGHIểNăCU
3.1.ăMtăsăđcăđimăcaăđiătngănghiênăcu
3.1.1. c đim v tui và gii
Bng 3.1: Phân b đi tng nghiên cu theo nhóm tui
Nhómătui

n
%
15-24
2
3,6
25-34
14
25,4
35-44
10
18,2
45-60
20
36,4

>60
9
16,4
Tng
55
100


Biu đ 3.1: Phân b đi tng nghiên cu theo nhóm tui
Nhnăxét:
- ătuiăcaăcácăbnhănhânăUTTGătrongăđătàiălàătă15ătiăhnă60ătui.
- Nhómă tuiă cóă tălă mcă caoă nhtă làă nhómă tă45-60ă tuiă tălă làă 36,4%,ă
nhómătuiă15-24ătuiătălămcăthpănhtăviătălălàă3,6%.

×