sự thay đổi nồng độ iod niệu sau thực hiện chế độ ăn kiêng iod ở bệnh nhân ung thư tuyến giáp thể biệt hoá đã phẫu thuật trước điều trị bằng i131

BăGIÁOăDCăVÀăÀOăTO
TRNGăIăHCăTHNGăLONG
KHOAăKHOAăHCăSCăKHE
BăMỌNăIUăDNG
********


Tênăsinhăviên:ăÀOăQUNHăHNG
Mã sinh viên : B 00231


SăTHAYăIăNNGăăIODăNIUăSAUăTHCăHINă
CHăăNăKIểNGăIODăăBNHăNHỂNăUNGăTHă
TUYNăGIÁPăTHăBITăHịAăẩăPHUăTHUTă
TRCăIUăTRăBNGăI
131




ăTÀIăTTăNGHIPăCăNHỂNăHăVLVH

NgiăHDKH:ăPGS.TS.ăLểăNGCăHÀ



HàăNiă- Thángă11ănmă2013

LI CM N

Trongăquáătrìnhăhcătpănghiênăcu,ăhoànăthànhăđătàiăttănghip,ătôiăđưănhnă
đcăsădyăbo,ăgiúpăđăvàăsăđngăviênăhtăscănhitătìnhăcaăcácăthyăcô,ăgiaă
đìnhăvàăbnăbè.
Viălòngăkínhătrngăvàăbitănăsâuăsc,ătôiăxinăchânăthànhăcmănăPGS.TSă
.LêăNgcăHàă– ngiăthyăđưătnătìnhăhngădn,ătrcătipăgiúpăđătôiătrongăquáă
trìnhăhcătpăvàăhoàn thànhăđătài.
TôiăxinăbàyătălongăkínhătrngăvàăbitănătiăcácăthyăcôătrongăBanăgiámăhiu,ă
phòngăàoăto,ăGS.TS.PhmăThăMinhăcă– Chănhimăkhoaăiuădngăcùngătoànă
thăthyăcôăkhoaăiuădngăTrngăiăhcăThngăLongăđưătnătìnhăchăbo,ădìuădt,ă
trangăbăkinăthc,ăgiúpăđătôiătrongăquáătrìnhăhcătpăvàăhoànăthànhăđătài.
TôiăxinăchânăthànhăcmănăthătrngăBanăgiámăđcăbnhăvinăTWQă108,ă
PGS.TS.LêăNgcăHàă- ChănhimăkhoaăcùngătpăthăkhoaăYăHcăHtăNhână- bnhă
vinăTWQă108ăđưătoăđiuăkinăcho phép,ăgiúpăđ,ăđngăviênăătôiătrongăăquáătrìnhă
hcătpăvàăhoànăthànhăđătài.
Tôiăvôăcùngăbitănănhngăngiăthânătrongăgiaăđình,ăbnăbè,ăđngănghipăđưă
luônăăbênătôi,ăđngăviênăvàăgiúpăđătôiătrongăăquáătrìnhăhcătpăvàăhoànăthànhăđătàiă
ttănghipănày.
Tôiăxinăchânăthànhăcmăn!
Hà Ni, tháng11 nm 2013
ào Qunh ảng

Thang Long University Library


THUTăNGăăVITăTT

AJCC
:ăAmericanăJointăCommiteeăonăCanceră(HiăchngăungăthăM)ă

ATG
: Anti-thyroglobulină(Khángăthăkhángăthyroglobulin)
FT
4
: Free thyroxine (Thyroxin tădo)ă
131
I
:ăIodăphóngăxă131
TNM
:ăTumor,ăNode,ăMetastasisă(Khiău,ăhch,ădiăcn)
TG
: Thyroglobulin
TSH
:ăThyroidăstimulatingăhormoneă(Hormonăkíchăthíchătuynăgiáp)
T
4
: Tetraiodo thyronin (T
4
)
T
3
: Triiodo thyronin (T
3
)
TQ
:ăTrungăngăQuân đi
UTTG
:ăUngăthătuynăgiáp
YHHN
:ăYăhcăhtănhână

MCăLC
TăVNă 1
CHNGă1 3
TNGăQUANăTÀIăLIU 3
1.1.ăiăcngăvăsăchuynăhóaăiodătrongăcăth 3
1.1.1.ăChuynăhoáăiodătrongăcăth 3
1.1.2.ăPhânăbăiodătrongăcăth 3
1.1.3.ăChcănngăcaăiod 3
1.1.4.ăHpăthuăvàăchuynăhóaăiodătrongăcăth 3
1.1.5.ăánhăgiáătìnhătrngăiod 4
1.2.ăGiiăphuăđnhăkhuătuynăgiápăvƠăliênăquan 4
1.2.1.ăTuynăgiáp 4
1.2.2.ăSălcăsinhătngăhpăhormonătuynăgiápăT
3
, T
4
5
1.3.ăSinhăbnhăhcăungăthătuynăgiáp 7
1.3.1.ăNguyênănhânăsinhăbnh: 7
1.3.2. Lâm sàng 8
1.3.3.ăCnălâmăsàng 8
1.3.4.ăChnăđoánăxácăđnh 9
1.3.5.ăPhânăloiămôăhc 9
1.3.6.ăChnăđoánăgiaiăđon 10
1.4.ăiuătrăbnhănhơnăungăthătuynăgiápăthăbităhóa 10
1.4.1.ăiuătrăphuăthut: 10
1.4.2.ăSădngă

131
Iătrênăbnhănhânăungăthătuynăgiápăthăbităhóaăsauăphuăthut:11
1.5.ăVaiătròăcaăvicănăkiêngăiodătrcăđiuătrăbng
131
I. 12
1.6.1ăNhngănghiênăcuăvăiodăniuăătrongănc 13
1.6.2.ăNhng nghiênăcuăvăiodăniuăăncăngoài 13
CHNGă2 14
IăTNGăVÀăPHNGăPHÁPăNGHIểNăCU 14
2.1.ăiătngănghiênăcu 14
2.1.1.ăNhómănghiênăcu 14
2.1.2.ăTiêuăchunălaăchn 14
2.1.3.ăTiêuăchunăloiătr 14
2.2.ăPhngăphápănghiênăcu 14
Thang Long University Library


2.2.1.ăThităkănghiênăcu 14
2.2.2.ăNhómănghiênăcu 14
2.2.3.ăCácăchăsănghiênăcu 15
2.2.4.ăPhngătinăphcăvănghiênăcu 15
2.2.5.ăThuăthpăsăliu 15
2.3.ăXălýăsăliu 15
2.4.ăoăđcănghiênăcu: 16
CHNGă3 17
KTăQUăNGHIểNăCU 17
3.1.ăMtăsăđcăđimăcaăđiătngănghiênăcu 17
3.1.1.ăcăđimăvătuiăvàăgii 17
3.1.2.ăcăđim văvùngămin 18
3.2.ăNngăđăiodăniuăcaăbnhănhơnătrcăvƠăsauăthcăhinăchăđănăkiêngă

iodă02ătun 19
3.2.1. Kt qu thc hin ch đ n 20
3.2.2. Nng đ iod niu  bnh nhân UTTẢ trc và sau thc hin ch đ n
kiêng phân theo gii, vùng min 21
3.3.ăNngăđăiodăniuăănhómăbnhănhơnănăkiêngătuytăđiă(nhómă1)ăvƠă
khôngătuytăđiă(nhómă2) 22
3.3.1.ăNngăđăiodăniuăă2ănhómătrcănăkiêng 22
3.3.2.ăNngăđăiodăniuăă2ănhómăsauănăkiêng 23
3.3.3.ăNngăđăiodăniuăă2ănhómătrcăvàăsauănăkiêng 24
CHNGă4 26
BÀNăLUN 26
4.1.ăcăđimăchungăcaăđiătngănghiênăcu 26
4.2.ăNngăđăiodăniuăăbnhănhơnăUTTGăthăbităhoáătrcăvƠăsauăthcăhină
chăđănăkiêngăiod. 27
4.3.ăSoăsánhănngăđăiodăniuăgiaănhómăbnhănhơnănăkiêngăiodătuytăđiăvƠă
nhómăbnhănhơnănăkiêngătngăđi. 30
KTăLUN 31
KHUYNăNGH 32




DANHăMCăCÁCăBNG

Bngă3.1:ăPhânăbăđiătngănghiênăcuătheoănhómătui: 17
Bngă3.2:ăPhânăbăbnhănhânătheoăgii:ă…………………………………………. 18
Bngă3.3:ăPhânăbăbnhănhânătheoăvùngămin:…………………………………… 18
Bngă3.4:ăSoăsánhănngăđăiodă niu caăbnhănhânătrcăvàăsaukhiăthcăhinănă
kiêng:………………………………………………………………………………ă19
Bngă3.5:ăKtăquăthcăhinăchăđănăkiêngăcaăbnhănhân:ă……………………ă20

Bngă3.6:ăNngăđăiodăniuăcaăbnhănhânătrcăvàăsauăkhiănăkiêngătheoăgii : 21
Bngă3.7:ăNngă đă iodă niuă caăbnhă nhână trcă vàă sauăkhiă nă kiêngătheoă vùngă
min:ă………………………………………………………………………………ă22
Bngă3.8:ăNngăđăiodăniuăcaăbnhănhânănhómă1ăvàănhómă2ătrcănăkiêng:….ă23
Bngă3.9:ăNngăđăiodăniuăcaăbnhănhânănhómă1ăvàănhómă2ăsauănăkiêng:……ă24
Bngă 3.10:ă Nngă đăiodă niuănhómă 1ă vàă nhómă 2ă ăthiă đimtrcăvàă sauănă
kiêng:.…………………………………………………………………… ……….25














Thang Long University Library




DANHăMCăCÁCăBIUă

Biuăđă3.1:ăPhânăbăđiătngănghiênăcuăătheoănhómătui:ă…………………….17
Biuăđă3.2:ăPhânăbăbnhănhânătheoăgii:ă……………………………………… 18

Biuăđă3.3:ăPhânăbăbnhănhânătheoăvùngămin:ă……………………………… 19
Biuăđă3.4:ăSoăsánhănngăđăiodăniuăcaăbnhănhânătrcăvàăsauăkhiăthcăhinănă
kiêng: ………………………………………………………………………………20
Biuăđă3.5:ăNngăđăiodăniu caăbnhănhânătrcăvàăsauăkhiănăkiêngătheoăgii:21
Biuăđă3.6:ăNngăđăiodăniuăcaăbnhănhântrcăvàăsauăkhiănăkiêngătheo vùng
min:ă………………………………………………………………………………22
Biuăđă3.7:ăNngăđăiodăniuăcaăbnhănhânănhómă1ăvàănhómă2ătrcănăkiêngă
iod:…………………………………………………………………………………23
Biuăđă3.8:ăNngăđăiodăniuăcaăbnhănhânănhómă1ăvàănhómă2ăsauănăkiêng:ă…24
Biuăđă3.9:ăNngăđăiodăniuăcaăbnhănhânănhómă1ăvàănhómă2trcăvàăsauănă
kiêng:ă…………………………………………………………………………… 25


















DANHăMCăCÁCăHỊNHăNH

Hìnhă1.1:Mchămáuătuynăgiáp:……………………………………………5
Hìnhă1.2:ăSăđăđiuăhòaăbàiătităhormonătuynăgiáp:ă…………………… 7


Thang Long University Library


1

TăVNă

Ungăthătuynăgiápălà loiăungăthăhimăgp.ăăM,ătnăxutăphátăhin ung
thătuynăgiápădiă1%.ăTrongănmă2013,ăUTTGăđngăhàngăthă5ăănăgiiăviă
khongă60.220ăcaămiămcăvàăkhongă1850ăcaătăvongă[22, 25].ăăVităNam,ăriêngă
tiăHàăNiătănmă2001ăđnănmă2004,ăUTTGăănăđngăhàngăthă6ăviătălălàă
5,6/100.000ădân/nmă[1, 2].ăTiăthànhăphăHăChíăMinhănmă2003,ăănăUTTGă
đngăhàngăthă8ăviătălălàă3,8/100.000ădân/nmă[4, 6].ăMôăbnhăhcăcaăUTTGă
baoăgm:ăthăbităhóaă(thănhú,ăthănangăvàăthăHurthle),ăthătyăvàăthăkhôngăbită
hóa,ătrongăđóăthăbităhóaăchimă94%.ăTălăsngăsótă10ănmăcaăbnhănhânăthă
nhú,ăthănangăvàăthătăbàoăHurthleătngăngălàă93%,ă85%ăvàă76%ă[22, 26].
Phăthucă vàoă giaiă đonă cngănhă đcă đimă sinhă hcăcaă bnh,ă ă phngă
phápăđiuătrăUTTGăthăbităhóaălàăphuăthutătheoăsauălàăđiuătră
131
I,ăcăchăTSHă
ăhuăhtăbnhănhână[13, 14, 18, 22].ăiuătră
131
Iăbătrăsauăphuăthutănhmămcă
đíchăxóaămôăgiápăsótătoăđiuăkinăchoătheoădõiăbnhăvàăloiăbăcácătnăthngăviă
diă cn.ă ă tngă tiă đaă vică btă giă iodă phóngă xă

131
Iă trongă môă giápă sótă vàă tnă
thngădiăcnăsauăphuăthutăctăbăhoànătoànătuynăgiápăăbnhănhânăUTTGăthă
bităhóa, bnhănhânăphiăđcăchunăbăđiuătrăsauă4ă– 6ătunăsauăphuăthutănhmă
làmăchoănngăđăiodătrongăhuytăthanhăgimăxungăvàănngăđăTSHăhuytăthanhă
phiătngălên.ăNhiuăchăđănăkiêngăiodăđăchunăbăchpăxăhìnhăiodăvàăđiuătră
choăbnhănhânăUTTGăthăbităhóaăđưăđcăthcăhinăănhiuăncătrênăthăgiiă
cngănhăămtăsăkhoaăyăhcăhtănhânătrongănc. Các phácăđăhngădnăđiuă
tră
131
Iăkhuynăcáoăbnhănhânăcnăphiăthcăhinăchăđănăkiêngăiod trongăthcăn,
ttănhtăbnhănhânăchăsădngăiodădiă50ăg/ngàyătrongăvòngă2ătunătrcăđiu
tr I-131 [13, 14, 18]. Hngădnăsădngă
131
IăcaăhipăhiăYHHNăchâuăÂuă(2008)ă
vàăMă(2009)ăkhuynăcáoătrongăđiuătrăUTTGăthăbităhóaăbngă
131
Iăsăkhôngăhiuă
quăkhiănngăđăiodătrongăncătiuăcaoăhnă150ă- 200ăg/lă[14, 17].
Trongăthcăt,ătrênăthăgiiăđưăcóăkháănhiuăhngădnăchăđănăkiêngăiodă
đăchunăbăđiuătră
131
IănhăhngădnăchăđănăkiêngăcaăhiăYHHNăMăvàă
ChâuăÂu.ăTiăkhoaăyăhcăhtănhână– BnhăvinăTQă108,ăchúngătôiăápădngăchă
đănăkiêngă iodă ngoiătrúă2ătună trcă điuă tră
131
Iătngătăhngădnăcaă hiă


2

YHHNăMă[15]. Vìăbnhănhânăthcăhinăchăđănăkiêngăngoiătrúănênăvicăhngă
dnăcaă bácă s vàă điuădngă viên vă chă đănă kiêngă cngă nhă vică tuână thă
nghiêmăngtăchăđănăkiêngăđóătrongă02ătunălàăhtăscăquanătrng.ă
ăgópăphnănângăcaoăchtălngăđiuătră
131
I nói chung và đánhăgiá hiuă
quăhngădnăchăđănăkiêngăiodăthôngăquahngădnăvàăkimătraăvicătuânăthă
chăđănăkiêngăiodănhăhngăđnănngăđăiodăniuăăbnhănhânăungăthătuynă
giápăthăbităhóaăđưăphuăthutătrcăđiuătrăă
131
I,ăchúngătôiătinăhànhănghiênăcuă
đătàiăviă2ămcătiêu:

1. Xác đnh nng iod niu ca bnh nhân UTTẢ th bit hóa đã phu thut
trc và sau thc hin ch đ n kiêng iod trong quá trình chun b điu tr
131
I.
2. So sánh nng đ iod niu gia nhóm bnh nhân n kiêng iod tuyt đi và
nhóm bnh nhân n kiêng tng đi.

Thang Long University Library


3

CHNGă1

TNGăQUANăTÀIăLIU

1.1.ăiăcngăvăsăchuynăhóaăiodătrongăcăth
1.1.1. Chuyn hoá iod trong c th
Iodă làă mtă viă chtă cóă mtă trongă că thă viă mtă lngă rtă nh,ă khongă
0,00004% thânătrngă(15-23mg),ănhăhnă100ălnăsoăviălngăstătrongăcăthă[8].
1.1.2. Phân b iod trong c th
Trênă75%ăiodătrongăcăthătpătrungăătuynăgiáp,ăđcăsădngăchoăăvică
tngăhpăhormonăgiápătrng.ăPhn cònăliăđcăphânăbătrongăcácămôăkhácănhă
ncăbt,ătuynăvú,ădchătiêuăhóaăvàăthn.ăădngăluăthôngăiodătnătiădiădngă
ionătădoă(I
-
),ăhocăgnăviăproteinăvnăchuyn.ă
1.1.3. Chc nng ca iod
Chcănngăquanătrngănhtăcaăiodălàăthamăgiaăcuătoăhormonătuynăgiápă
T3ăvàăT4.ăHormonătuynăgiápă đóngă vaiă tròă quană trngă trongă vică điuăhòaăphátă

trinăcăth,ănóăkíchăthíchătngăquáătrìnhăchuynăhóaă30%,ănhătngăsădngăoxyăvàă
làmătngănhpătim.ăHotăđngăcaăhormonătuynăgiápălàărtăcnăthităchoăsăphát
trinăbìnhăthngăcaănưo.ăNghiênăcuăvăgiiăphuăchoăthyăhormonănàyălàmătngă
quáătrìnhăbităhóaăcaătăbàoănưoăvàăthamăgiaăvàoăchcănngăcaănưoăb.ăTrongă
bnhăsuyăgiáp,ădoăkhôngăcóăđăhormonătuynăgiápăthngăgâyănênănhngăkhuytă
ttăcaănưoăcngănhăriălonăchcănngănưoănhăsuyăgimătríătu,ăđnăđnăvătinhă
thnă[8].
1.1.4. ảp thu và chuyn hóa iod trong c th
Hpăthuăvàăchuynăhóaăiodălàămtăvíădărtărõăcaăcăthătrongăvicăđiuăhòaă
kimăsoátăsădngădinhădng.ăIodăcóătrongăthcăphmădiădngăionă(I
-
), iod vô
cătădoăhocădngănguyênătăđngăhóaătrătrongăcácăthànhăphnăhuăcăđuăđcă
phiătădoătrcăkhiăhpăthu.ăIonăiodăđcăhpăthuănhanhăărutănon,ăsauăđóăiodătă
doăđcăchuynăđnăkhuăvcăgianăbào.ăIodătădoăđcăkhăthànhionăiodăvàăđcă
hpăthu.ăMtăsăiodăcóămtătrongăkhôngăkhíăcóăthăđcăhpăthuăquaădaăvàăphi.ă


4

Iodăđcăhpăthuăsănhanhăchóngăđiăvàoăhătunăhoàn,ămtăphnăbaălngă
nàyăđcătuynăgiápăthuănhn.ăPhnăcònăliăđcăquaăthn vàălcăraăncătiu.ăMtă
phnănhă mtăquaă hiă thă vàă quaă phân.ăBàiă tităiodă cóă tácă dngă chngă liă hină
tngătíchălyăiodăvàăgâyăđc
Iodăsauăkhiăvàoătuynăgiápăsăđcăoxyăhóaăvàătrăliăiod,ăchúngăgnăviă
acidăaminătyrosinăvàăđcăvnăchuynăbiămtăproteinăcóătênălàăthyroglobulin.ăNuă
nưoăphátăhinănngăđăiodăthpătrongămáu,ăsălpătcăgiiăphóngăyuătăkíchăbàiătită
thyroxinăvàoămáu.ăThyroxinătiătuynăyên,ăkíchăthíchătuynănàyăbàiătităTSH.ăTSHă
đcăđaătiătuynăgiáp,ăkíchăthíchăquáătrìnhăsnăxutăthyroglobulinăđăgiiăphóngă
gcătyrosinătăprotein.ăGcănàyăsauăđóăđcăchuynăthànhă2ădngăhormonălàăT3ăvàă

T4 [8].
1.1.5. ánh giá tình trng iod
- DuăhiuălơmăsƠng
Daăvàoătălăbuăcăălaătuiăhcăsinh,ăcóăthăđánhăgiáămcăđăthiuăiodă
caăcngăđngănhăsau:ăthiuămcănh:ătălăbuăcă5-19,9%;ăthiuămcăđăva:ă
20-29,9%;ăthiuămcăđănng:ătălăbuăcătă30%ătrălênă[8].
- Iodătrongăncătiu
Nngă đă iod trongă ncă tiuă phnă ánhă lngă iodă trongă că th.ă Viă mtă
lngăiodăbìnhăthngătrongăcăthăthìănngăđăiodăniuăphiăđtătă10g/dLătră
lên.ăNngăđăiodăniuătălăthunăviănngăđăiodăătrongămáuă[8].
1.2.ăGiiăphuăđnhăkhuătuynăgiápăvƠăliênăquan
1.2.1. Tuyn giáp
- ảình th ngoài:
Tuynăgiápălàătuynăniătităquanătrngăcaăcăth,ăômăquanhăgnăhtăthanhă
khíăqun,ănmătrcăc,ăăchăniăhaiăphnăbaătrênăviămtăphnăbaădi.ăMàuăđă
xám,ămm.ăThngătuynăgiápăcóă3ăthùy.ăHaiăthùyăbênăăngayăhaiăbênăkhíăqun,ă
ccătrênăcaăthùyăbênălênăcaoăđnăgiaăsnăgiáp,ăccădiăxungădiăvòngăsnă5ă-
6ăcaăkhíăqun.ăTheoăLikhachevaăN.ăB.ăcóătiă50%ătuynăgiápăcóăthùyăthăt,ăgiă
là thùy tháp. Eo giáp cao 1,5cm và dàiăngangă1cm,ăcóăkhiăkhôngăcóăeo.ăVăgiápă
đcăcoiănhăbaoăGlissonăcaăgan,ălàămtătmămànăthădínhăvàoătuyn.ă
-Mch máu – thn kinh:
Thang Long University Library


5


Hình 1.1:Mch máu tuyn giáp
Cóă3ăđngămch:ăđngămchăgiápătrên,ăđngămchăgiápădiăvàăđngămchă
giápăgia.

Cóă3ătnh mchăgiáp:ătnhămchăgiápătrên,ătnhămchăgiápăgiaăvàătnhămchă
giápădiăcùngăđăvàoătnhămchăcnhătrong.
Tuynăgiápănhnăcácănhómăthnăkinhătăhchăgiaoăcmăcătrênăvàăthnăkinhă
X(phóăgiaoăcm)ăquaăthnăkinhăgiaoăcmătrênă[4, 7, 19].
- ảch bch huyt vùng c
Gmă4ăchuiăhch:ăhchăcnh,ăhchăcăngang,ăhchănhómăgaiăvàăhchătrungă
thtătrên.Cácăhchăbchăhuytăhiătătrcăvàăsauăthanhăqunăvàăthànhăkhíăqună[7].
1.2.2. S lc sinh tng hp hormon tuyn giáp T
3
, T
4
- Quá trình tng hp hormon tuyn giáp T
3
, T
4

Tuynăgiápăbàiătită2ăhormonăquanătrngălàătetraiodoăthyronină(thyroxin)ăvàă
triiodoăthyronin,ăgiăttălàăT
4
và T
3
.ănăvăcuătoăcaătuynăgiápălàănangăgiáp,ăcóă
đngăkínhăkhongă100ă– 300ămicromet.ăTrongălòngănhngănangănày chaăđyăcácă
chtă keoă (colloid).ă Chtă keoă đcă cuă toă chă yuă làă glucoprotein,ă trongă đóă
thyroglobulinălàăchtămangăcácăhormonăgiápătrongăphânăt.ăCácăhormonătuynăgiápă
đcătngăhpătiătăbàoăcaănangăgiáp.ăQuáătrìnhătngăhpăhormonătriăquaă4ăgiaiă
đon[3]:
 Giaiăđonăthuănhnăiodătiătuyn:ăiodăcaăthcănăđcăhpăthuăvàoămáuă
vàăđcăđaăđnătăbàoătuynăgiápăbngăcăchăvnăchuynătíchăccă(căchăbmă
iod).

6

 Oxy hoá ion ioduaăthànhădngăoxyăhoáăcaăiodănguyênăt:ăquáătrìnhănàyă
dinăraăăsátămàngăđnhăcaătăbàoănangăgiápăniătipăxúcăviălòngănang,ăchínhălàă
niăchaăcácăphânătăthyroglobulinăđăcóăthăgnăngayăviăcáchormon giáp sau khi
đcătngăhp.ăThyroglobulinădoăbăGolgiăcaătăbàoătuynăgiápătngăhp,ă miă
phânătăchaă70ăacidăamin.
 Gnăiodănguyênăt:ătrongătăbàoănangăgiáp,ăiodăădngăoxyăhóaăgnăviă
tyrosinănhăxúcătácăcaăenzymăiodinase,ăquáătrìnhăgnăktătoăthànhăhaiătinăchtălàă
monoiodotyrosin (MIT) và diiodotyrosină(DIT).ăSauăđóăhaiătinăchtănàyăktăhpă
viă nhauă đă toă thànhă haiă loiă hormonă tuynă giápă làă triiodoă thyronină (T
3
) và
tetraiodo thyronin (T
4
)ăhayăcònăgiălàăthyroxin.ăNgayăsauăkhiătoăthành,ăcăMIT,ă
DIT, T
3
và T
4
đuăcóătrongăphânătăthyroglobulin và đcăvnăchuynăquaămàngă
đnhă tă bàoă nangă giápă đă dă tră trongă lòngă nangă diă dngă keo.ă Miă phână tă
thyroglobulinăchaătă1ăđnă3ăphânătătyrosinăvàătrungăbìnhăcă1ăphânătătriiodoă
thyroninăthìăcóă14ăphânătăthyroxin.
 Giaiă đonă giiă phóngă hormonă tuynă giáp vào máu: triiodothyronin và
thyroxinăđcăctăriăkhiăphânătăthyroglobulin,ăriăcácăhormonătădoănàyăđcă
giiăphóngăvàoămáu.
DngătnătiăcaăT

3
và T
4
trong máu: T
3
và T
4
đcătngăhpăxongăriăraă
máuăvàămtăphnăđcăktăhpăviăproteinăhuytăthanh, săcònăliăădngătădoăvàă
cóă tácă dngă sinhă hc.ă Tă lă giaă 2ă dngă tă doă vă àă ktă hpă tùyă theoă tngă loiă
hormon.ăVíădăviăT
4
thìătălăădngătădoălàă1%,ăcònădngăktăhpăviăproteină
chimă90%ăgiaă2ădngăliăcóăsăchuynăbinăquaăliăcóăsăchuynăbinăquaăliălnă
nhauăđăluônăgnătălătădo/ktăhpălàă1/99.
- iu hòa bài tit hormon tuyn giáp
Hormonătuynăgiápăđcăđiuăhòaăbiănhngăcăchăsau:
+ăNngăđăTSHăcaătuynăyên:ăTSHăkíchăthíchătuynăgiápăbàiătităT
3
và T
4
,
còn TRH (Thyrotropin releasing hormone) vùngădiăđiăliăđiuăhòaăbàiătităTSH.ă
DoăvyănuăTRHătngăthìăTSHătng,ăT
3
và T
4
đcăbàiătitănhiu,ăngcăliănuă
TRHăgim,ădnăđnăTSHăgim,ăT
3

và T
4
săđcătngăhpăít.
Thang Long University Library


7

+ăKhiănngăđăiodăvôăcătrongătuynăgiápătngăcaoăsăcăchăbàiătităT
3
và
T
4
.ăCònăkhiănngăđăiodăhuăcăcaoădnătiăgimăthuănhnăiodăvàădoăđóălàmăgimă
tngăhpăT
3
và T
4
.

Hình 1.2:S đ điu hòa bài tit hormon tuyn giáp
1.3. Sinh bnhăhcăungăthătuynăgiáp
1.3.1. Nguyên nhân sinh bnh:
aăsăcácătrngă hpăUTTGăkhôngătìmăđcănguyênănhânăgâyăbnh,ătuyă
vyăngiătaăthyăcóămtăsăyuătănguyăc,ăcóăliênăquanăđnăUTTGăđóălà:
- Bnhănhânăsngăgnăbin,ăniăcóănhiuăitătrongăthcăphm,ătălăbuă
giápăthănangăcóăungăthăcaoăhnănhngăbnhănhânăăvùngăcóăbuăgiápădchăt,ă
niătrongăđtăcóăítăiod.
- Nhngăbnhănhânăđnănhânăhocăđaănhânăgiápătrng.
- Khongă30%ăbuăgiápăthănangăătrăemălàăungăth.

- Bnhănhânăcóăxătrăvùngăđu,ăcălúcăcònănhăthìăsăcóănguyăcăphátătrină
nhânăgiápă(khongă25%ăcácătrngăhp)ăvàă25%ătrong sănàyălàăUTTG.
- Yuătădiătruyn:ăkhongă20%ăUTTGăthătuădoăhuăquănhngăgenăbtă
thng.
- CácăyuătăkhácănhăkíchăthíchăTSHăkéoădài,ătinăsăbnhăBasedow.
- Vaiătròăcaăgenăgâyăungăth.


8

1.3.2. Lâm sàng
- Triuăchngăcănng:
+ Trongăgiaiăđonăđu,ătriuăchngăcănngăthngănghèoănàn.ăaăsăbnhă
nhânăđnăkhámăvìăxutăhinăkhiăuăgiáp,ăcóăthăđau,ăst.ăiuăcnăghiănhnălàăhoànă
cnh,ăthiăgianăphátăhin,ăsăthayăđiămtăđăvàăthătíchăkhiău.
+ Giaiăđonămunăhocăkhiăuălnăxâmălnăthngăcóăbiuăhinănutăvng,ă
khóăth,ăkhànăting.ăLoiăUTTGăkhôngăbităhoáăphátătrinănhanh,ăuătoădínhăviătă
chcăxungăquanh,ăxâmălnăkhíăqunăvàăthngăgâyănghtăthă[1, 2, 6].
-Triuăchngăthcăth:
+ Uăcóăthăbiuăhinămtăhayănhiuănhânăviăđcăđimăuăcng,ăbărõ,ăbă
mtănhnăhayăgăgh,ădiăđngătheoănhpănut.
+ Hchăc:ăđaăsă hchăcùngăbênă(cóă thă gpăhchăcăđiădinăviăbênăcóă
khiăuăhocăcăhaiăbên).ăVătríăhchăhayăgpăădcămángăcnh,ăthngăđòn,ădiă
hàm,ădiăcm,ăhchăgai.ăHchăcóăđcăđim:ărn,ădiăđngăvàăkhôngăđau.ăMtăsă
trngăhpăphátăhinăraăhchătrcăkhiătìmăthyăuănguyênăphát.ăHchăcăxutăhină
ăbnhănhânătrăgiăýăUTTG,ăngayăcăkhiăkhôngăsăthyăuătuynăgiápănhngăthcă
ra ung thăcóăthăđưăcóătănhiuănm.
+ Mtăsăbnhănhânăđnăkhámăvìămtădiăcnăxa,ăquaăkimătraămiăphátăhină
đcăUTTG.ăă
1.3.3. Cn lâm sàng

- Tăbàoă hc:ălàăphngăphápăcóă giáă trăcaoă trongă chnă đoánă UTTG,ăđă
chínhăxácăkhongă90ă- 95%,ădiă5%ăchoăktăquăâmătínhăgi.ăcăbitănuătìmă
thyătăbàoătuynăgiápăăhchăthìăchcăchnătrngăhpăđóălàăUTTG [1, 2, 6, 18,
22].
- Siêu âm:ălàămtăxétănghimăcnăthităgiúpăphânăbităuăđcăhayăuănang,ăđánhă
giáăchínhăxácăkíchăthcău,ăđnănhânăhayăđaănhân,ăphátăhinănhngăuănhămàălâmă
sàngăkhôngăphátăhinăđc,ăgiúpăchoăvicăchcăhútătăbàoăchínhăxácăhn,ănhtălàă
cácăuănhăcóăđngăkínhădi 5ămm.ăSiêuăâmărtăcóăgiáătr trong theo dõi tái phát
hchăcăăcácăbnhănhânăsauăđiuătrăbngăphuăthutăvàă
131
I [1, 13, 20, 22].
- ChpăXăquang:ăchpătăthăcăthngă- nghiêngăthôngăthngăxemăkhiăuăcóă
chènăép,ăđyăhocăxâmălnăvàoăkhíăqun,ăthcăqunăkhông.ă
Thang Long University Library


9

+ Chpăphi,ăxng:ătìmătnăthngădiăcn.
+ăChpăctălpăviătínhăvàăcngăhngăt:ăcóăthăđánhăgiáăchínhăxácăhnăvătríă
caăuănguyênăphátăcngănhămcăđăxâmălnăcaăuănhngăkhôngăcóăkhănngăphână
bităuălànhăhayăuăác.
- Sinhăthit:ălàăchnăđoánămôăbnhăhcăcóăgiáătrăquytăđnh,ăđòiăhiăphiă
sinhăthităđúngăvàăđăbnhăphmătiăuătuynăgiápăhocăcácăhchănghiăngădoădiă
cn ăGnăđây,ăchnăđoánăgiiăphuăbnhătcăthìătrongăkhiămărtăcóăgiáătrătrongă
vicăquytăđnhăphngăphápăctătuynăgiáp[20, 22].
- Xăhìnhătuynăgiápăvàăxăhìnhătoànăthânăbngă
131
I.
+ă Chpă xă hìnhă tuynă giáp:ă thngă să dngă

131
I,
132
Iă hocă Tc99mă
petechnetateă(c99mO4).ăXăhìnhălàăxétănghimăbăsungăchoăsiêuăâm,ăchoăthyăhìnhă
nhăchcănngăcaătuynăgiápăvàănhânăgiáp.ăPhnălnăUTTGăkhôngăbtăxăvàăbiuă
hinăbngăhìnhănhănhânălnh.
+ăXăhìnhătoànăthân:ăchpăxăhìnhătoànăthânăsădngă
131
Iărtăcóăíchătrongă
vicăphátăhinădiăcnăxaănhngăvicănàyăchăcóăgiáătrăkhiăđưăctătuynăgiápătoànă
phnă[18, 20, 22].
- Cácăxétănghimăhóaăsinh:
+ănhălngăTG,ăATGătrongămáuăbnhănhânăUTTGăkhôngăphiătiêu chună
chnăđoán,ănhngăđcăbităcóăgiáătrătrongătheoădõiăsauăphuăthutăctătuynăgiápă
toànăb,ăđiuătră
131
Iăđăphátăhinătáiăphátăvàădiăcnă[4, 6, 13, 14, 17, 18, 22].
+ă ă đánhă giáă chcă nngă tuynă giáp,ă thôngă thngă cnă làmă mtă să xétă
nghimăsau:ăT
4
toànăphn,ăFT
4
, T
3
vàăTSH.ăNgoàiăraăcácăxétănghimănàyăcònăcóăýă
nghaătheoădõiăvàăthitălpăphngăphápăđiuătrăbngăhormonă[18, 22].
1.3.4. Chn đoán xác đnh
ChnăđoánăUTTGăcnădaăvàoătriuăchngălâmăsàngăvàăcnălâmăsàng,ătrongă
đóăxétănghimătăbàoăhcăvàăsinhăthităđóngăvaiătròăquytăđnh.ăChnăđoánăxácăđnhă

sauămădaăvàoăktăquăxétănghimămôăbnhăhcăca khiău,ăđánhăgiáăTNM ăđă
có binăphápăđiuătrăbăsungăvàătheoădõiămtăcáchăthíchăhp.
1.3.5. Phân loi mô hc
UTTGăcóănhiuăloiămôăhcăkhácănhau,ăchúngăxutăphátătăhaiăloiătăbàoă
nang,ăcnănangăvàătăchcăliênăkt.ăHinănayăphânăloiămôăbnhăhcăgmăbnăloiă


10

chính,ăđcăhuă htă cácă tácă giă vàăđcăbită IUCCăvàăAJCCă sădngătrongăthcă
hànhălâmăsàngăvàănghiênăcu,ăđóălà:
- Ungăthăthănhúăvàănhúănang
- Ungăthăthănang
- Ungăthăthătu
- Ungăthăthăkhôngăbităhóaă
ThutăngăungăthătuynăgiápăthăbităhóaădùngăđăchăUTTGăthănangăhocă
thănhú,ănhúănang.ăLoiănàyăchimătălălnănhngăđiuătrăcóăhiuăquăvàăcóăthă
chaăkhi.ăTrongăkhiăthăkémăbităhóaăthìăítăgp,ăcóămcăđăác tính,ăkhănngădiă
cnăcaoăhnă[11, 21-23].
1.3.6. Chn đoán giai đon
BnhănhânăđcăchnăđoánăgiaiăđonăTNMătheoăAJCCă2010ă[11].
1.4.ăiuătr bnhănhơnăungăthătuynăgiápăthăbităhóa
1.4.1. iu tr phu thut:
Cóănhiuăphngă phápăphuăthutăkhácănhauătuăthucăvàoăloiă môăbnhă
hc,ăvătrí,ăkíchăthc,ă să lng,ătìnhătrngăxâmălnătiă chă vàă diă cnăcngănhă
nhómăcácăyuătănguyăcăcaăbnh:theoăkhuynăcáoăcaăHipăhiăNiătităhcălâmă
sàngăHoaăKă(nmă2001),ăđiuătrăphuăthutăchoăbnhănhânănênăthcăhin[13, 14,
17, 22].
- Ungăthăthănhú:ă
+ăCt toànăbăthùyăgiápăcùngăbênă(Totalăipsilateralăthyroidălobectomy)ăđcă

chăđnhăkhiăkhiăuănhăhnă1ăcm,ăbnhănhânăthucănhómănguyăcăthp,ăkhiăuă
khôngăvtăquáăvătuynăgiáp,ăkhôngăthâmănhimămchămáuăvàădiăcn.
+ăCtătuynăgiápătoànăbăhocăgnăhoànătoàn:ăphngăphápăphuăthutănàyă
toăđiuăkinăthunăliăchoăvicăđiuătrăbătrăbngă
131
I,ătheoădõiăsauăđiuătrăbngă
đnhălngăthyroglobulin.
- Ungăthăthănang:ănhiuăphuăthutăviênăkhuynăcáoănênătinăhànhăctătoànă
bămtăthùyăgiápăvàăeoătuyn.ăNuătn thngăđcăxácăđnhăsauămălàăácătính,ăcóă
thâmănhim,ădiăcnăhch ăbnhănhânăđcăchăđnhăctătuynăgiápătoànăbăvàăđiuă
tră
131
Iăsauăphuăthut.
- Ungăthăthăty:ăphngăphápăđiuătrălàăctătuynăgiápătoànăb.
Thang Long University Library


11

- UngăthătăbàoăHurthle:ăctătoànăb tuynăgiáp
- Ungăthăthăkhôngăbităhóa:ăphuăthutăchăđnhăchoănhngăuănh,ăcònăkhă
nngăphuăthut.ăTuyănhiên,ăhuăhtăbnhănhânăungăthăthănàyăđuăkhôngăcònăkhă
nngăphuăthutăăthiăđimăchnăđoán.
1.4.2. S dng
131
I trên bnh nhân ung th tuyn giáp th bit hóa sau phu
thut:
131
I chăcóătácădngăviănhngătrngăhpăUTTGăthăbităhóa,ălàăloiămàăcácă
tăbàoăungăthăcóăkhănngăhpăthuăit.ă

131
IăđưăđcăsădngăăHoaăKăvàăcácăncă
trênăthăgiiăhnă50ănmăquaăchoăcácăbnhănhânăUTTGăbităhóa,ănhmăloiăbămôă
giápăcònăsótăliăsauăphuăthutăvàăđiuătrădiăcnăxa.ăPhngă phápănàyăđcă să
dngăkháărngărưiădoăcácăkhiăungăthăcóăxuăhngăxâmălnătiăchăvàăthngăcóă
diăcnăhchăvùng.ăHnăna,ătălătáiădinăthngăcaoăăcácăbnhă nhânăchăđcă
điuătrăbngăphuăthutăvàăcácăliuăphápăhormonăthayăth.
- Liu lng
131
I:
+ Hyămôăgiápăsótă(radioiodineăremnantăablation):ămtăsătácăgiăsădngă
131
Iăliuăthpăviă25ă– 30ămCiăđăxóaămôăgiápăcònăliăsauăphuăthut,ăđcăbităkhiă
mô giáp sót ít. Tuy nhiên, nhiuătrungătâmăyăhcăhtănhânătrênăthăgiiăsădngă
131
I
liuăcaoătă75ă- 150ămCi.ăCácătácăgiănàyăchoărngăliuăcaoăcóătălăhyămôăgiápă
sótăsauă mtălnăđiuătrăcaoăhnă khiăsădngăliuăthpă (84%ăsoăviă77%),ătránhă
đcăvicăchuynătăthăungăthăbităhóa (cóăđápăngăttăviă
131
Iăvàătiênălngăttă
hn)ăsangăthăkémăbităhóaă(ítăhocăkhôngăđápăngăviă
131
Iăvàătiênălngăxuăhn).ă
căbit,ăliuăcaoăcóătácădngăttăhnăđiăviăvicădităcácătăchcăungăthăcònăsótă
li,ăcácădiăcnănhă(microămetastase)ăvàădiăcnăhchăc,ădiăcnăxaă(nuăcó).
+ iuă tră diă cnă UTTG:ă cóă 3ă phngă phápă tínhă liuă
131
Iă điuă tr,ă đóă làă
phngăphápăliuăcaoăcăđnhă(largeăfixedădose),ăphngăphápătínhăliuătheoăkhiăuă

(quantitative tumor
131
Iădosimetry)ăvàăphngăphápătínhăliuătheoăphânăbătrongă
máu và toàn thân (blood and whole - body
131
Iădosimetry).ăTheoăhiăyăhcăhtănhână
Hoa Kă[13, 22],ăphngăphápătínhăliuăcăđnhăđnăginănhtăvàăthngăđcăsă
dngănhăsau:
+ Tnăthngădiăcnăhchăc:ăliuălngă100ă- 175 mCi


12

+ Tnăthngădiăcnăxa:ăthngăsădngăliuă200ămCi,ădiăcnăphiălanătaă
tpătrungăhnă50%ăliuăchnăđoánănênădùngăliuă100ă- 200ămCiăđătránhăviêmăphiă
doă chiuă xă vàă xă hóaă phi.ă Diă cnă xngă thngă dùngă liuă caoă hnă (200ă -
250mCi)ăvàăcóăthălpăliănhiuăln.ă
1.5.ăVaiătròăcaăvicănăkiêngăiodătrcăđiuătrăbng
131
I.
TrongăquáătrìnhăđiuătrăUTTGăthăbităhóaăsauăkhiăbnhă nhânăđcăphuă
thutăctătoànăbătuynăgiápăvàăsauăđóăđcăđiuătrăbng
131
Iăđăxóaăbănhngămôă
giápăcònăsótăliăvàănhngătnăthngădiăcn.ă
131
Iăsăđcăbtăgiăvàoătrongăcácătă
bàoăcònăsótăliăvàăpháăhyăcácătăbàoăđó.ăătngătiăđaăvicăbtăgiăiodăphóngăxă
(
131

I)ătrongămôăgiápăsótăvàătnăthngădiăcnăsauăphuăthutăctăbăhoànătoànătuynă
giápăăbnhănhânăUTTGăthăbităhóa,ăiodăthngă(
127
Iăchimătălă100%ătrongătă
nhiên)ătrongăhuytăthanhăcnăphiăgimăxungăvàănngăđăTSHăhuytăthanhăphiă
tngălên.ăătngăhiuăquăcaăvicăbtăgiă
131
Iăthìăchăđănăkiêngăcaăbnhănhână
cóăvaiătròăhtăscăquanătrngăvàănóănhăhngătrcătipăđnăktăquăđiuătrăchoă
bnhănhân.ăChăđănăkiêngăiodăđăchunăbăchpăxăhìnhăiodăvàăđiuătrăchoăbnhă
nhânăUTTGăthăbităhóaăđưăđcămôătă[15].
Hinăti,ăhuăhtăphácăđăhngădnăđiuătră
131
Iăkhuynăcáoăbnhănhânăcnă
phiăthcăhinăchăđănăkiêngăiod,ăttănhtăbnhănhânăchăsădngăiodădiă50ă
g/ngàyătrongăvòngă1-2ătunătrcăđiuătr[13, 14, 18].
Chăđănăkiêngăiodătrcăđiuătrăbngă
131
Iăcaăbnhănhơn
Nhngăthcăphmăvàăthucăkhôngăđcăsădngătrongă2ătunănăkiêngăiod:
- Khôngănămuiăvàăbtăcanhăcóăcha Iod ,ăncămm,ăcácăthcănăcóăchaăiod
- Khôngănăhiăsnăvàăthcănăcóăngunăgcătăbin:ăcá,ătôm,ăcua,ăto,ăthchăbin…
- Khôngănăcácăsnăphmăchaăb,ăsa:ăsa,ăphomat,ăsaăchua,ăb,ăkem,ăsocola…
- Khôngănălòngăđătrngăvàăcácăthcănăcóăchaătrng.
- Khôngănăbánhăm,ăcácăloiăbánhăcóăchaăhàmălngăiod cao
- Khôngănăđuănànhăvàăcácăsnăphmătăđu:ăsaăđuănành,ăđuăph…
- Khôngăsă dngă thuc sát trùng iod, cácă loiăvitamină vàă muiăkhoángăcóăchaă
iod…
- Khôngănănhàăhàng,ăbpănătpăth,ăthcănăchăbinăsn.
Thang Long University Library

13

1.6.ăCácănghiênăcuăvăiodăniuătrongăncăvƠăngoƠiănc
1.6.1 Nhng nghiên cu v iod niu  trong nc
ăVitănamăcácănghiênăcuăvăiodăniuăđưăđcătinăhànhătănhiuănmăvă
trc.ăNhngănghiênăcuănàyăchăyuăđánhăgiáătìnhătrngăthiuăiodăvàăliênăquană
đnăbnhăbuăc.ăTuyănhiên,ăvicănghiênăcuăiodăniuătrongăđiuătrăbnhăcònăkháă
mi.ă
Nghiênă cuă caă Nguynă Thă Nga,ă Lêă Quangă Toàn,ă Hoàngă Kimă c,
Nguynă Minhă Hùng,ă Maiă Tună Hng,ă Nguynă Qucă Vit,ă Caoă Vnă Trung,ă Lêă
Phongăvàăcngăsăvă“ăKhoăsátătoànăqucăvămuiăiodăvàăiodăniuăăVităNamă
nmă1998”.ăNghiênă cuă tină hànhă trênă 12.128ă ngiăchoăthyănngă đă iodă niuă
trungăbìnhăăVităNamălàă16,2ăg/dL,ăgiaăcácăvùngăminăthìănngăđăiodăniuăcóă
săkhácănhau.ăNgiădânăvùngăđngăbngăsôngăCuăLongăcóănngăđăiodăniuăthpă
nhtălàă4,6ăg/dL,ănngăđăiodăniuăcaoănhtălàăăvùngăkhuăbnăcă22,5ăg/dL,ă
minănúiăphíaăBcălàă21,5ăg/dL.ăNghiênăcuăchoăthy nngăđăiodăniuăcngănhă
iodătrongămáuăcóăsăkhácăbităăcácăngiădânătheoătínhăchtăvùngămină[9].
1.6.2. Nhng nghiên cu v iod niu  nc ngoài
Cácănghiênăcuăvăiodăniuăvàăvicăthcăhinăchăđănăkiêngăiodătrcăđiuă
trăUTTGăthăbităhóaăsauăphuăthutăbngă
131
Iălàăkháănhiu.
NghiênăcuăcaăMauriceăJ.ăH.ăM.ăPluijmen, Carmen Eustatia-Rutten,
Bernard M. Goslings, Marcel P. Stokkelt, Alberto M. Pereira Arias,
MichaelaăDiamant,ă JohannesăA.ăRomijnă(Clinicală Endocrinologyă2003)ă choă thyă
nngăđăncătiuăthpăcóăýănghaăđánhăgiáăđcăhiuăquăcaăchăđănăkiêngăiodă
caănhngăbnhănhânăUTTGăsauăphuăthutătrcăđiuătră
131

I.ăăKtăquănghiênăcuă
trênă120ăbnhănhânăchiaălàmă2ănhómăgmă61ăbnhănhânănhómăchngăvàă59ăbnhă
nhânănhómănghiênăcu.ăKtăquăthuăđcăchoăthyătngăsăbtăgiă
131
Iălênă65%ăă
nhngăbnhănhânăcóăsănăkiêngăiodăsoăviăbnhănhânăkhôngăthcăhinăchăđănă
kiêng (p<0,001) [24].
NghiênăcuăcaăHennessyă(nmă2004)ăăHoaăKăchoăthyăvicăbnh nhân
sădngăchăđănăkiêngăiodătrongăvòngă2ătunăsăđmăboănngăđăiodătrongă
ncătiuăđtăyêuăcuătrcăđiuătr.ăNghiênăcuăcaăTomodaăvàăcngăsănmă
2005ăăNhtăBnăcngăchoăthyăktăquătngătătrênă220ăbnhănhână[12].


14

CHNG 2
IăTNGăVÀăPHNGăPHÁPăNGHIểNăCU

2.1.ăiătngănghiênăcu
2.1.1. Nhóm nghiên cu
Nhómănghiênăcuăgmă55ăbnhănhânăUTTGăthăbităhóa,ăđưăđcăphuăthută
ctătuynăgiápăhoànătoàn.ăBnhănhânăđnăkhámăvàăđiuătr,ătheoădõiătiăkhoaăYăhcă
htănhână – Bnhă vină TQă 108ă tă thángă 10/2012ă đnă thángă6/2013.ă Cácă bnhă
nhânănàyăthcăhinăchăđănăkiêngăiodăă2ă- 3ătunătrcăkhiăđcăđiuătrăbngăI
131
.
2.1.2. Tiêu chun la chn
Tiêu chunălaăchnăbnh:ăungăthătuynăgiáp:ă
- BnhănhânăUTTGăthăbităhóaă(thănhú,ăthănang)ăđưăphuăthutăctătuynă
giáp hoàn toàn.

- Cóăhăsăluătrăđyăđ.
2.1.3. Tiêu chun loi tr
- BnhănhânăUTTGăthăbităhóaănhngăkhôngăphuăthutăctătuynăgiápăhoàn
toànă(phuăthutăctăkhiău,ăctăbánăphnătuynăgiáp ).
- UTTGăkhôngăbităhoá,ăthătu
- Khôngăcóăhăsăluătrăđyăđ
- Khôngăqunălýăđcăchăđănăkiêng.
2.2.ăPhngăphápănghiênăcu
2.2.1. Thit k nghiên cu
Nghiênăcuăđcătinăhànhătheoăphngăphápămôătăctăngang
2.2.2. Nhóm nghiên cu
Trcălúcăđiuătr
131
I,ăbnhănhânăđcăphátăphiuăkhoăsátăvămcăđătuânăthă
chăđănăkiêngăiodănhăđưăhngădnăbaoăgmă08ămcăthcăphmăkhôngăđcăsă
dngătrongă02ătunătrcăđiuătrănhăsau:
1)ăKhôngănămuiăvàăbtăcanhăcóăcha Iod ,ăncămm,ăcácăthcănăcóăchaăiod
Thang Long University Library


15

2) Khôngă nă hiă snă vàă thcă nă cóă ngună gcă tă bin:ă cá,ă tôm,ă cua,ă to,ă thchă
bin…
3)ăKhôngănăcácăsnăphmăchaăb,ăsa:ăsa,ăphomat,ăsaăchua,ăb,ăkem,ăsocola…
4) Khôngănălòngăđătrngăvàăcácăthcănăcóăchaătrng.
5) Khôngănăbánhăm,ăcácăloiăbánhăcóăchaăhàmălngăiod cao
6)Khôngănăđuănànhăvàăcácăsnăphmătăđu:ăsaăđuănành,ăđuăph…
7)ăKhôngăsădngăthucăsátătrùngăiod,ăăcácăloiăvitaminăvàămuiăkhoángăcóăchaă
it…

8)ăKhôngăn nhàăhàng,ăbpănătpăth,ăthcănăchăbinăsn.
Sau khiăthuăthpăphiuăkhoăsátă55 bnhănhânăđcăphânălàmă02ănhóm:
- Nhómă1:ăbnhănhânătuânăthătuytăđiăchăđănăkiêngăiodălàănhngăbnhă
nhânăkhôngăsădngăbtăkăthucăvàăthcăphmănàoătrongă08ămcătrên
- Nhómă2:ăbnhănhânătuânăthăkhôngătuytăđiăchăđănăkiêngăiodălàănhngă
bnhănhânăcóăsădngăthucăvàăthcăphmătrongă08ămcătrên
Ttăcăcácăbnhănhânăđcăhiăcuăvănngăđăiodăniuăă2ăthiăđim:ătrcă
năkiêngăvàăsauănăkiêngăiod
2.2.3. Các ch s nghiên cu
+ăNngăđăiodăniu.
2.2.4. Phng tin phc v nghiên cu
Phiuăkhoăsátăvăthcăhinăchăđănăkiêngăiodăxemătrongăphălcă2
2.2.5. Thu thp s liu
Sauăkhiăthuăthpăphiuăkhoăsátăvàănngăđăiod,ăbnhănhână đcăchiălàmă2ă
nhóm.Cácăktăquăđcăbiuădinădiădngăbng,ăbiuăđ.
2.3.ăXălýăsăliu
Ttă că cácăsă liuă nghiênă cuă đcă xă lýătrênămáyăviă tínhă bngă phnă mmă
SPSSă18.0.ăCácăthutătoánăthngăkêăsădngătrongănghiênăcu:ă
+ăTínhătălăphnătrmă(%)
+ăTínhăgiáătrătrungăbình,ăđălchăchun
+ăSoăsánhă2ăsătrungăbìnhăquanăsátăbngătestătăStudentăviăn
A
hocăn
B
< 30, và
testătăviăn
A
hocăn
B
> 30

p>ă0,05:ăđătinăcyă<ă95%;


16

p<ă0,05:ăđătinăcyă>ă95%;
p<ă0,01:ăđătinăcyă>ă99%;
p<ă0,001:ăđătinăcyă>ă99,9%;
2.4.ăoăđcănghiênăcu:
1. Nghiên cuănàyăhoànătoànănhmămcăđíchăkhoaăhc,ăkhôngăvìăbtăkămtă
mcăđíchăgìăkhác.
2.ăBnhănhânăhoànătoànătănguynăthamăgiaăviătìnhăthnătănguyn,ăkhôngă
băbtăkămtăápălcănàoăvàăcóăthărútăkhiănghiênăcuăvàoăbtăc thiăgianănào.
3.ăCácăsăliuăktăquănghiênăcuăcaăcácăđiătngăđcăboămtătuytăđi.

Thang Long University Library


17

CHNG 3
KTăQUăNGHIểNăCU
3.1.ăMtăsăđcăđimăcaăđiătngănghiênăcu
3.1.1. c đim v tui và gii
Bng 3.1: Phân b đi tng nghiên cu theo nhóm tui
Nhómătui

n
%
15-24
2
3,6
25-34
14
25,4
35-44
10
18,2
45-60
20
36,4

>60
9
16,4
Tng
55
100


Biu đ 3.1: Phân b đi tng nghiên cu theo nhóm tui
Nhnăxét:
- ătuiăcaăcácăbnhănhânăUTTGătrongăđătàiălàătă15ătiăhnă60ătui.
- Nhómă tuiă cóă tălă mcă caoă nhtă làă nhómă tă45-60ă tuiă tălă làă 36,4%,ă
nhómătuiă15-24ătuiătălămcăthpănhtăviătălălàă3,6%.