B GIÁO DC VÀ ÀO TO
TRNG I HC KINH T TP.H CHÍ MINH
LÊ SN QUANG
O LNG CÁC YU T
TÁC NG N S THA MÃN TRONG CÔNG VIC
CA NGI LAO NG TI TRNG I HC LC HNG
LUN VN THC S KINH T
Tp.HăChíăMinhăă- Nm 2014
B GIÁO DC VÀ ÀO TO
TRNG I HC KINH T TP.H CHÍ MINH
LÊ SN QUANG
O LNG CÁC YU T
TÁC NG N S THA MÃN TRONG CÔNG VIC
CA NGI LAO NG TI TRNG I HC LC HNG
Chuyên ngành: Qunătrăkinhădoanh
Mƣăs:ă60340102
LUN VN THC S KINH T
NGIăHNGăDNăKHOAăHC:
TS.NGUYN VN TÂN
Tp.HăChíăMinh - Nmă2014
i
LI CAM OAN
TácăgiăxinăcamăđoanălunăvnăThcăsă“o lng các yu t tác đng đn s
tha mãn trong công vic ca ngi lao đng ti Trng i hc Lc Hng” lƠăktă
quăhcătpăvƠănghiênăcuăcaătácăgiădiăsăhngădnăcaăTS.NguynăVnăTơn,ăcácă
săliuătrongălunăvnăđuărõărƠng,ătinăcyăvƠădăliuăđcăxălýăkháchăquan,ătrungă
thc.
Tácăgi:ăLêăSnăQuang
ii
MC LC
TRANGăPHăBỊA
LIăCAMăOAN
MCăLC
DANHăMCăCHăVITăTT
DANHăMCăHỊNHăV,ăăTH
DANHăMCăBNG
CHNG 1: TNG QUAN V TÀI 1
1.1 LýădoăchnăđătƠi 1
1.2 Mcătiêuăcaănghiênăcu 2
1.3 iătngănghiênăcuăvƠăphmăvănghiênăcu 2
1.4 Phngăphápănghiênăcu 3
1.5 Ktăcuălunăvn 4
1.6 Tómăttăchngă1 4
CHNG 2: C S Lụ THUYT VÀ MÔ HỊNH NGHIÊN CU 5
2.1 Căsălýăthuyt 5
2.1.1 Kháiănimăvăsăthaămƣnăcôngăvic 5
2.1.2 Lýăthuytăvăthaămƣnăcôngăvic 6
2.1.2.1 Thuyt nhu cu cp bc ca Maslow (1943) 6
2.1.2.2 ThuytăERGăcaăAlderferă(1969) 8
2.1.2.3 Thuyt thành tu ca David Mc. Clelland (1988) 8
2.1.2.4 ThuytăhaiănhơnătăcaăFrederickăHerzbergă(1959) 9
2.1.2.5 Thuyt công bng ca John Stacey Adams (1963) 10
2.1.2.6 ThuytăkăvngăcaăVictorăVroomă(1964) 11
2.1.2.7 Thuytăvăsăcôngăbng 12
2.1.3 Cácănghiênăcuăliênăquanăđnăsăthaămƣnăcôngăvic 13
2.2 Môăhìnhănghiênăcu 17
iii
2.3 Cácăgiăthuytănghiênăcu 22
2.4 Tómăttăchngă2 23
CHNG 3: THIT K NGHIÊN CU 24
3.1 Giiăthiu 24
3.2 Quyătrìnhănghiênăcu 24
3.3 Nghiênăcuăsăb 26
3.3.1 Nghiênăcuăđnhătính 26
3.3.2 Nghiênăcuăđnhălngăsăb 26
3.4 Nghiênăcuăchínhăthc 27
3.4.1 Chnămu 27
3.4.2 Thangăđo,ăThităkăthangăđo 28
3.4.2.1 Thangăđo 28
3.4.2.2 Thangăđo 30
3.4.3 Thităkăbngăcơuăhi 35
3.4.4 ánhăgiáăthang đoăvƠăphơnătíchăktăquănghiênăcu 35
3.5 Tómăttăchngă3 36
CHNG 4: KT QU NGHIÊN CU 38
4.1 Giiăthiu 38
4.2 Môătămu 38
4.2.1 Kt cu muătheoăđcăđim 39
4.2.2 Săthaămƣnăcôngăvicăcaămu 44
4.3 Kimăđnhăthanhăđo 46
4.4 PhơnătíchănhơnătăEFA 49
4.5 KimăđnhăthangăđoăsauăkhiăphơnătíchăEFA 54
4.6 iuăchnhăliămôăhìnhănghiênăcu,ăđaăraămôăhìnhăhiăquy: 57
4.7 Kimătraătngăquanăgiaăcácăbinătrcăkhiăphơnătíchăhiăquiătuynătính 59
4.8 Phơnătíchăhiăquiătuynătính 61
iv
4.9 Kimăđnhăsăthaămƣnăcôngăvicăcaăcácătngăthăcon 73
4.9.1 SăthaămƣnăcôngăvicăgiaănamăvƠăn 73
4.9.2 Săthaămƣnăcôngăvicătheoăđătui 74
4.9.3 Săthaămƣnăcôngăvicătheoăhcăv 76
4.9.4 Săthaămƣnăcôngăvicătheoăthơmăniênăcôngătác 77
4.9.5 Săthaămƣnăcôngăvicătheoăvătríăcôngătác 78
4.9.6 Săthaămƣnăcôngăvicătheoăbăphnăcông tác 80
4.9.7 Săthaămƣnăcôngăvicătheoăthuănhơpăbìnhăquơnămiătháng 81
4.10 Tómăttăchngă4 82
CHNG 5: KT LUN VÀ KIN NGH 83
5.1 Tómăttăktăquănghiênăcu 83
5.2 Kinănghăgópăphnănơngăcaoăsăthaămƣnăđiăviăcôngăvicăcaăngiălaoăđngă
tiăTrngăiăhcăLcăHng 86
5.2.1 Vătinălng,ăthngă&ăphúcăli 86
5.2.2 Vămiăquanăhă&ănhnăthcăvăcôngăvicăđangălƠm 88
5.2.3 V thngăhiuăcaăTrng 89
5.2.4 V đngănghipă&ăcăhiăđƠoăto,ăhcăhi 90
5.2.5 Văcpătrên 92
5.2.6 V môiătrng,ăđiuăkinălƠmăvică&ăcăhiăthngătin 93
5.3 HnăchăcaăđătƠi &ăHngănghiênăcuătipăcaăđătƠi 93
5.3.1 HnăchăcaăđătƠi 93
5.3.2 HngănghiênăcuătipăcaăđătƠi 94
5.4 Tómătt chngă5 94
TẨIăLIUăTHAMăKHOă
DANHăMCăPHăLCă
v
DANH MC CH VIT TT
ANOVA Analysis of variance (Phơnătíchăphngăsai)
CB,GV,NV Cánăb,ăGingăviên,ăNhơnăviên
CN Cănhơn
C Caoăđng
H iăhc
EFA ExploratoryăFactorăAnalysisă(Phơnătíchănhơnătăkhámăphá)
GD ậ T Giáoădcăậ Ơoăto
GS Gáoăs
KMO Kaiser ậ Meyer ậ Olkin Measure of Sampling Adequacy
KS Kăs
PGS PhóăGiáoăs
TS Tinăs
ThS Thcăs
vi
DANH MC HỊNH V, TH
Hìnhă2.1:ăBc thangănhuăcuăcaăMaslowă 07
Hìnhă2.2:ăThuytăkăvngăcaăVictorăVroomă(1964)ă 11
Hình 2.3: Môăhìnhănghiênăcuălýăthuytă 21
Hình 3.1: Quyătrìnhăthcăhinănghiênăcuă 25
Hình 4.1: Môăhìnhănghiênăcuăhiuăchnhă 58
Hìnhă4.2:ăBiuăđăphơnătánăphnădăchunăhóa 71
Hìnhă4.3:ăăthăP-P Plot caăphnădăchunăhóaăhiăquyă 71
Hìnhă4.4:ăBiuăđăphơnătánăphnădăvƠăgiáătrădăđoánăcaămôăhìnhăhiăquyătuynătính 72
vii
DANH MC BNG
Bngă3.1:ăCácăthangăđoăđcăsădngătrongăcơuăhiănghiênăcu 29
Bngă3.2:ăThangăđoănimătăhƠoăvăthngăhiuăcaăTrngă 30
Bngă3.3:ăThangăđoămôiătrng,ăđiuăkinălƠmăvicătiătrng. 31
Bngă3.4:ăThangăđoăTinălngă(lng,ătinăging, tinăgácăthi, )ăvƠăthngă 31
Bngă3.5:ăThangăđoăphúcăliă 32
Bngă3.6:ăThangăđoătính cách,ăkhănngăcaăcpătrênă 32
Bngă3.7:ăThangăđoăvăđngănghipă 32
Bngă3.8:ăThangăđoăcăhiăđcăđƠoăto,ăhcăhiă 33
Bngă3.9:ăThangăđoăcăhiăthngătină 33
Bng 3.10:ăThangăđoămiăquanăhă 34
Bngă3.11:ăThangăđoănhnăthcăvăcôngăvicăđangălƠmă 34
Bngă3.12:ăThangăđoăsăthaămƣnăchungăcaăngiălaoăđngă 34
Bngă4.1:ăPhơnăbămuătheoăgiiătínhă 39
Bngă4.2: Phơnăbămuătheoătuiă 40
Bngă4.3:ăPhơnăbămuătheoăhcăvă 40
Bngă4.4:ăPhơnăb muătheoăthơmăniênăcôngătácă 41
Bngă4.5:ăPhân bămuătheoăvătríăcôngătácă 42
Bngă4.6:ăPhân bămuătheoăbăphnăcôngătácă 42
Bngă4.7:ăPhơnăbămuătheoăthuănhpăbìnhăquơnămiăthángăă 43
Bngă4.8:ăMôătăsătha mƣnăcôngăvicăchungăcaămuă 44
Bngă4.9:ăMôătăsăthaămƣnătngăkhíaăcnhăquanăsátăcaănhơnătă 45
Bngă4.10:ăTngăhpăktăquăkimăđnhăthangăđoă 49
Bngă4.11:ăTngăhpăktăquăkimăđnhăthang đoălnă2ă(sauăkhiăchyăEFA)ă 56
Bngă4.12:ăToăbinăđiădin choă31ăbinătrongă7ănhómă 57
Bngă4.13:ăKtăquăkimătraătngăquanăgiaăcác binătrcăkhiăchyăhiăquiă 60
Bngă4.14:ăMôăhìnhătómăttăsădngăphngăphápăEnteră 61
Bngă4.15:ăThngăkêăAnovaă 62
viii
Bngă4.16:ăKtăquăhiăquiătuyn tínhătheoăphngăphápăEnter 62
Bngă4.17:ăSăthaămƣnătngăkhíaăcnhăquanăsátăcaănhơnătăsauăkhiăđiuăchnhăliămôă
hìnhănghiênăcuă 65
Bngă4.18:ăKtăquăIndependentăsamples T-Testătheoăgiiătínhă 73
Bngă4.19:ăKimăđnhăsăthaămƣnăchungăvăcôngăvicăgiaănamăvƠănă 74
Bngă4.20:ăThngăkêămôătăsăthaămƣnăcôngăvicăgiaăcácăđătuiăkhácănhauă 74
Bngă4.21:ăKtăquăkimăđnhăphngăsaiăsăthaămƣnăcôngăvicăgiaăcácăđătuiă 75
Bngă4.22:ăPhơnătíchăphngăsaiăsăthaămƣnăcôngăvicăgiaăcácăđătuiă 75
Bngă4.23:ăThngăkêămôătăsăthaămƣnăcôngăvicătheoăhcăvă 76
Bngă4.24:ăKtăquăkimăđnhăphngăsaiăsăthaămƣnăcôngăvicătheoăhcăvă 76
Bngă4.25:ăPhơnătíchăphngăsaiăsăthaămƣnăcôngăvicătheoăhcăvă 76
Bngă4.26:ăThngăkêămôătăsăthaămƣnăcông vicătheoăthơmăniênăcôngătác 77
Bngă4.27:ăKtăquăkimăđnhăphngăsaiăsăthaămƣnăcôngăvicătheoăthâm niên công
tác 77
Bngă4.28:ăPhơnătíchăphngăsaiăsăthaămƣnăcông vicătheoăthơmăniênăcôngătácă 77
Bngă4.29:ăThngăkêămôătăsăthaămƣnăcôngăvicătheoăvătríăcôngătácă 78
Bngă4.30:ăKtăquăkimăđnhăphngăsaiăsăthaămƣnăcôngăvicătheoăvătríăcông tác 79
Bngă4.31:ăPhơnătíchăphngăsaiăsăthaămƣnăcôngăvicătheoăvătríăcôngătácă 80
Bngă4.32:ăThngăkêămôătăsăthaămƣnăcôngăvicătheoăbăphnăcôngătácă 80
Bngă4.33:ăKtăquăkimăđnhăphngăsaiăsăthaămƣnăcôngăvicătheoăbăphnăcôngătác
80
Bngă4.34:ăPhơnătíchăphngăsaiăsăthaămƣnăcôngăvicătheoăbăphnăcôngătác 80
Bngă4.35:ăThngăkêămôătăsăthaămƣnăcôngăvicătheo thuănhơpăbìnhăquơnămiă
tháng 81
Bngă4.36:ăKtăquăkimăđnhăphngăsaiăsăthaămƣnăcôngăvicătheoăthuănhơpăbìnhă
quơnămiăthángă 81
Bngă4.37:ăPhơnătíchăphngăsaiăsăthaămƣnăcôngăvicătheoăthuănhơpăbìnhăquơnămiă
tháng 81
1
CHNG 1: TNG QUAN V TÀI
1.1 Lý do chn đ tƠi
Trongăgiaiăđonăhinănayăđƣăcóămtăsăthayăđiărtălnăvănhnăthcăcaăngiă
qunălýăđnăv,ădoanhănghipăđiăviăngiălaoăđng.ăHinănay,ăngiălaoăđngăđcă
xemănhătƠiăsn,ăcnăđcăđuăt,ăphátătrinănhmămangăliăthaămƣnăcáănhơn,ăđngă
thiăđóngăgóp,ăphcăvăttănhtăchoăđnăv;ălƠăngunălcăvôăcùngăquýăgiá,ănóăquytă
đnhăsăthƠnhăbiăcaămtăđnăv,ădoanhănghip.
Hnă na,ă trongă môiă trngă giáoă dc,ă ngoƠiă cácă côngă tácă nhă nơngă caoă chtă
lngăgingădy,ăxơyădngăvƠăbanăhƠnhăchunăđuăraăchtălngăcao,ăđmăboăcácăđiuă
kinăcăs vtăchtăchoăvicăhcăthìăvicăchmăloăchoăsinhăviênăđòiăhiăttăcăcácăđnă
v,ăttăcăngiălaoăđngătăcánăbăqunălý,ăthyăcôăgingădyăchoăđnănhơnăviênăcácă
phòngăchcănngătrongătoƠnătrngăphiăcùngănhauălƠmăttăcôngăvic,ănhimăvăphcă
văsinhăviên caămình.
Nmăbtăđcănhngăđiuătrên,ălƣnhăđoănhƠăTrngăluônăquanătơmăđnăcôngă
tácăchmăloăchoă ngiălaoă đngă tiăTrng,ă xơyădngă tpă thăsăphmănhƠăTrngă
đoƠnăkt,ăthngănht,ăyêuătrng.ăNhngăđăhiuăđcăngiălaoăđng,ănhtălƠăngiă
laoă đngă trongă môiă trngă giáoă dc,ă huă htă cóă hcă hƠm,ă hcă vă cao,ă hiuă xemă hă
mongămunăđiuăgì,ăđiuăgìăhăhƠiălòng,ăđiuăgìăchaăhƠiălòngăviăsălƣnhăđo,ăqunălýă
vƠăsăquanătơm,ăchăđăvăvtăcht,ătinhăthn ăđăngiălaoăđngăgnăbóălơuădƠiăviă
Trng,ădoăđó tácăgiăchnănghiênăcuălƠ:
“o lng các yu t tác đng đn s tha mãn trong công vic
ca ngi lao đng ti Trng i hc Lc Hng”
2
1.2 Mc tiêu ca nghiên cu
Tuynăđcăngiălaoăđngăttăđƣăkhó,ăvicăgiăđcăngiălaoăđngăvƠăđăhă
phátăhuyăhtăkhănng,ănngălcăbnăthơnăđăcngăhinăchoăTrngăliăcƠngăkhóăhn.ă
ăgiăđcăngiălaoăđngătrcătiênăphiăhiuăhăcnăgì,ămunăgìăvƠăTrngălƠmă
đcăgìătrongăkhănngăcaăTrngăđăngiălaoăđngăthaămƣnăhn,ătăđóăTrngă
điuăchnhăcácăchătrng,ăchíchăsáchăchoăphùăhpăhn.ăVìăvy,ăđătƠiăđcăthcăhină
nhmămcăđíchăđaăraăcácăđăxut,ăkinănghănhmănơngăcaoămcăđăthaămƣnătrongă
côngăvicăcaăngiălaoăđngătiăTrngăiăhcăLcăHng.
McătiêuănghiênăcuăđătƠiălƠ:
- Xácăđnhăcácăyuătătácăđngăđnăsăthaămƣnăcaăngiălaoăđng;ăxơyădngăvƠă
kimăđnhăcácăthangăđoătngăyuătănhăhngăđnăsăthaămƣnăcôngăvicăvƠă
thangăđoăsăthaămƣnătrongăcôngăvicăcaăngiălaoăđngătiăTrngăiăhcă
LcăHng.
- oălngămcăđăthaămƣnătrongăcôngăvicănóiăchungăvƠămcăđăthaămƣnătheoă
tngăyuăt,ăkhíaăcnhănóiăriêngătrongăcôngăvicăcaăngiălaoăđngătiăTrngă
iăhcăLcăHng.
- Soăsánhămcăđăthaămƣnătrongăcôngăvicăgiaăngiălaoăđngătheoăgiiătính,ăđă
tui,ăthiăgianăcôngătác,ătrìnhăđăhcăvn,ăkhiăngƠnh công tác.
1.3 i tng nghiên cu vƠ phm v nghiên cu
- iătngănghiênăcuăcaăđătƠiălƠăs tha mãn trong công vic và các yu t
nh hng đn s tha mãn trong công vic caăngiălaoăđng.
- iătngăkhoăsát:ăNgiălaoăđngătiătrngăiăhcăLcăHng.
- PhmăviănghiênăcuăcaăđătƠi:
+ăKhôngăgianănghiênăcu caăđătƠi: TrngăiăhcăLcăHng.
+ Thiăgianănghiênăcu caăđătƠi:ă01/2014ăđnă3/2014.
3
1.4 Phng pháp nghiên cu
Nghiênăcuăđcăthcăhinăthôngăquaă2ăbcăchính:ănghiênăcuăsăbăvƠănghiênă
cuăchínhăthc.ă
Nghiênăcuăsăbăđcăthcăhinăthôngăquaăphngăphápănghiênăcuăđnhătínhă
vƠănghiênăcuăđnhălngăsăb;ăphngăphápănghiênăcu đnhătính,ăTácăgiăcùngămtă
săngiălaoăđngăđangălƠmăvicătiăTrngătraoăđi,ăthoălunăđătìmăhiuănhngăyuă
tănƠoătácăđngăđnăsăthaămƣnăcaăngiălaoăđngălƠmăvicătrongăTrng.ăKtăquă
nƠyăđcăsădngăđăđiuăchnhălnămtăcácăyuătătácăđngăđnăsăthaămƣnăchoăphùă
hpătiăTrngăgmă11ănhómătiêuăchíăchínhăthcăviă49ătiêuăchíănhă(Phălcă3).
Sauăđó,ătácăgiătipătcăthoălunănhómăviă10ăđngănghipătrongăTrngă(Phă
lcă4).ăSauăthoălunănhóm,ăktăquănghiênăcuăchoăthyăcóă4ăyuătătrùngăý,ăbăloiăb.ă
CăsăđăloiăbălƠăđaăsăcácăđngănghipăđcăphngăvnăchoărngăcácăyuătăđóăcóăsă
trùngălpăyuăt,ăyuătănƠyăđƣăbaoăhƠmătrongăyuătăkia.ăKtăquăcaălnăthoălunăthă
haiă nƠyă choă thyă cóă 11ă nhómă tiêuă chíă chínhă thcă viă 45ă tiêuă chíă nhă mƠă cácă đngă
nghipăquanătơmăkhiălƠmăvicătiăTrngă(Phălcă5).
Nghiênăcuăchínhăthcăđcăthcăhinăthôngăquaăphng pháp nghiênăcuăđnhăă
lng.ăThangăđo nmămcăđăđcăsădngăđăđoălngăgiáătrăcácăbinăs.ăCáchăthcă
lyămuălƠăchnămuăthunătin.ăBngăcơuăhiăsăđcăsădngăđălƠmăcôngăcăthuăthpă
397ămuă phcă văchoăvicăphơnă tíchăđnhălng.ăBngă cơuă hiăđcă giăđnăngiă
đcăkhoăsátădiăhìnhăthcătrcătip.ăMcăđíchăcaănghiênăcuănƠyălƠăvaăđăsƠngă
lcăcácăbinăquanăsát,ăvaăđăxácăđnhăcácăthƠnhăphnăcngănhăgiáătrăvƠăđătinăcyăcaă
thangăđoăvƠăkimăđnhămôăhìnhălýăthuyt.
Vică kimă đnhă thangă đoă cùngă viă cácă giă thuytă đă raă bngă hă să tină cyă
Cronbachăalpha;ăphơnătíchănhơnătăkhámăpháăEFA,ăphơnătíchătngăquan,ăhiăquyătuynă
tính,ăphơnătíchăphngăsaiăAnova,ăT.Test v.vầădaătrênăktăquăxălýăsăliuăthngăkêă
quaăphnămmăSPSS.
4
1.5 Kt cu lun vn
Lunăvnăgmă5ăchng:
- Chngă1:ăTngăquanăvăđătƠi
- Chngă2:ăCăsălýăthuytăvƠămôăhìnhănghiênăcu
- Chngă3:ăThităk nghiênăcu
- Chngă4:ăKtăquănghiênăcuă
- Chngă5:ăKtălun vƠăkinăngh
1.6 Tóm tt chng 1
Trongăchngă1ătácăgiăđƣătrìnhăbƠyătngăquanăv đătƠiăbaoăgmălýădoăchnăđă
tƠi,ă mcă tiêuă nghiênă cuă caă đă tƠi,ă điă tngă nghiênă cuă vƠă phmă viă nghiênă cu,ă
phngăphápănghiênăcuăvƠăcuiăcùngăđaăraăktăcuăluơnăvnălƠmătinăđ,ăcăsăđă
thcăhinăcácăchngătipătheo.
5
CHNG 2: C S Lụ THUYT VÀ MÔ HỊNH NGHIÊN CU
ChngănƠyătrìnhăbƠyăcăsălýăthuytăvăsăthaămƣnăcôngăvicăcaăngiălaoă
đng,ăbaoăgmăcácăkháiănimăkhácănhauăvăthaămƣnăcôngăvic,ăcácăhcăthuytăniă
tingăvănhuăcuăvƠăđngăviên.ăNgoƠiăra,ămtăsănghiênăcuăvăthaămƣnăcôngăvică
cngănhăcácăthangăđoătrongăcácănghiênăcuăđóăcngăđcătrìnhăbƠyăđătăđóăđăxută
môăhìnhăvƠăcácăgiăthitănghiênăcuăcaăđătƠi.
2.1 C s lý thuyt
2.1.1 Khái nim v s tha mƣn công vic
Hin có rt nhiu khái nim v s tha mãn công vic. Theo Locke (1976),
s tha mãn đi vi công vic là mt trng thái tình cm hoc tích cc hoc vui v
đt đc qua tri nghim trong công vic ca mtăngi hoc kinh nghim làm vic
ca ngi đó. Theo Wright và Cropanzano (1997) thì s tha mãn công vic là thái
đ ca nhân viên đi vi nhng khía cnh khác nhau trong công vic, bao gm 2
yu t v cm xúc và s nhn thc. S tha mãn đi vi công vic còn là mt phn
ng tích cc đi vi công vic ca ngi nào đó (Smith & Stone, 2002); là tháiăđ
ca ngi đó đi vi công vic (Brief, 2001). Còn Ellickson và Logsdon (2002) thì
cho rng s tha mãn công vic đc đnh ngha là mc đ ngi nhân viên yêu thích
công vic ca h, đó là thái đ da trên s nhn thc ca ngi nhân viên (có th là
tích cc hay tiêu cc) v công vic hoc môi trng làm vic ca h.
Luddyă(2005)ăchoărngăsăthaămƣnăcôngăvicănhălƠăsăphnăngăvămtătìnhă
cmăvƠăcmăxúcăđiăviăcácăkhíaăcnhăkhácănhauăcaăcôngăvicăcaănhơnăviên.ăỌngă
nhnămnhăcácănguyênănhơnăcaăsăthaămƣnăcôngăvic baoăgmăvătríăcôngăvic,ăsă
giámăsátăcaăcpătrên,ămiăquanăhăviăđngănghip,ăniădungăcôngăvic,ăsăđƣiăng,ă
vƠăcácăphnăthngăgmăthngătin,ăđiuăkinăvtăchtăcaămôiătrngălƠmăvic,ăăcngă
nhăcăcuăcaătăchc.ăCònătheoăKreitnerăvƠăKinickiă(2007),ăsăthaămƣnăcôngăvică
6
chăyuăphnăánhămcăđămtăcáănhơnăyêuăthíchăcôngăvicăcaămình.ăóăchínhălƠătìnhă
cmăhayăcmăxúcăcaăngiănhơnăviênăđóăđiăviăcôngăvicăcaămình.
Tiă Vită Nam,ă tácă giă Nguynă Huă Lamă trongă quynă sáchă HƠnhă viă tă chcă
(1998) cho rngăsăthaămƣnăđiăviăcôngăvicălƠătháiăđăchungăcaămtăcáănhơnăđiă
viăcôngăvicăcaăcáănhơnăđó.
TheoătácăgiăTrnăKimăDungă(2005),ăsăthaămƣnăđiăviăcôngăvicăcaănhơnă
viênăđcăđnhănghaăvƠăđoălngătheoăcăhaiăkhíaăcnhăthaămƣnănóiăchungăđiăviă
côngăvicăvƠăthaă mƣnătheoăcácă yuătăthƠnhăphnăcaăcôngăvic.ăSăthaă mƣnănóiă
chungăcaăconăngiălƠăcmăgiácăkhiăhăhƠiălòng,ăhnhăphúcăvănhngănhuăcuămƠăhă
đtăraăvƠăđtăđcănhăsătácăđngăcaăbnăthơn,ăcácăyuătăkháchăquanăvƠăchăquană
khác.ăS thaămƣnătrongăcôngăvicăbaoăgmănhngănhuăcuăcaăconăngiăđtăđcă
thôngăquaăsătácăđngăvƠănhăhngăcaăcácăyuătătrongămôiătrngălƠmăvic.
2.1.2 Lý thuyt v tha mƣn công vic
2.1.2.1 Thuyt nhu cu cp bc ca Maslow (1943)
TheoăMaslowă(1943),ănhuăcuăcaăconăngiăđcăchiaălƠmănmăcpăbcătngă
dn:ăsinhălý,ăanătoƠn,ăxƣăhi,ătătrngăvƠătăthăhin.ăSauăkhiămtănhuăcuănƠoăđóăđƣă
đcăthaămƣnăthìănhuăcuăăcpăbcăcaoăhnăkătipăsăxutăhin.ă
7
Cpăbcănhuăcuăđcăthăhinănhăhìnhăbênădi:
[Ngun: Theo Maslow (1943)]
Hìnhă2.1:ăBcăthangănhuăcuăcaăMaslow
NhuăcuăsinhălýălƠănhuăcuăthpănhtătrongăbcăthangănhuăcuăMaslowă(1943).ă
TrongăcôngăvicănhuăcuănƠyăđcăthăhinăchăyuăthôngăquaătinălng.ăơyălƠănhuă
cuăthngăphátăsinhăđuătiên,ăđm boăcácăyuătăcnăthităchoăsătnătiăcaănhơnă
viên.ăăbcăcaoăhn,ănhuăcuăanătoƠnăbaoăgmănhngăyuătăđmăboăsăanătoƠnăcaă
nhơnăviênătiăniălƠmăvicăcăvăvtăchtălnătinhăthn,ăđcăthăhinăthôngăquaămôiă
trngălƠmăvic,ăcácăchínhăsáchăphúcăli caăcôngătyănhăboăhimăyăt,ăboăhimăxƣă
hi,ầăKhiănhuăcuăanătoƠnăđcăthaămƣn,ănhuăcuăxƣăhiăxutăhin.ăNhuăcuăxƣăhiă
thăhinănhuăcuăcóăcácămiăquanăhăviăcpătrên,ăđngănghip,ăkháchăhƠng,ăđiătácầă
NhuăcuătătrngălƠănhuăcuăđcătônătrngăca ngiălaoăđng,ăthăhinăquaăbnăchtă
côngăvic,ăquynătăchănhtăđnhătrongăcôngăvic,ăsăghiănhnăktăquăsauăkhiăhoƠnă
thƠnhăcôngăvic.ăNhuăcuăcaoănhtătrongăbcăthangănhuăcuăcaăMaslowă(1943)ălƠănhuă
cuătăthăhin.ăNhuăcuănƠyăđcăthăhinăăcăhiăđƠoăto,ăcăhiăthngătin,ăđcătă
khngăđnhăbnăthơn.
8
TălýăthuytănƠy,ătaăcóăthăthyănhƠăqunălýăcnăphiăbităđcănhơnăviênăcaă
mìnhăđangăăcpăbcănhuăcuănƠoăđătăđóăđngăviênănhơnăviênăbngăcáchăđápăngăcácă
nhuăcuăcáănhơnăđóăcaăhăvìăchăkhi nƠoăcácănhuăcuăcaănhơnăviênăđcăđápăngăthìă
hămiăcóăthăcóăsăthaămƣnătrongăcôngăvic.ăThuytăcpăbcănhuăcuăcaăMaslowă
(1943)ăđcăngădngănhiuănhtătrongăcácănghiênăcuăvăsăthaămƣnăcôngăvicăcaă
nhơnăviênăvƠătácăgiăsădngăthuytănƠyălƠmăc săđăxơyădngăcácăyuătănhăhngă
đnăsăthaămƣnăcaănhơnăviênăđiăviăcôngăvic.
2.1.2.2 Thuyt ERG ca Alderfer (1969)
Thuytă ERGă caă Alderferă (1969)ă gingă nhă thuytă nhuă cuă cpă bcă caă
Maslow,ătuyănhiênăsălngănhuăcuăđcărútăgnăcònăbaănhuăcu,ăđóălƠănhuăcuătnă
ti,ănhuăcuăquanăhăvƠănhuăcuăphátătrin.ăTrongăđó,ănhuăcuătnătiălƠăphnănhuăcuă
sinhălýăvƠăanătoƠnătrongăbcăthangănhuăcuăcaăMaslowă(1943),ălƠănhuăcuăthăcp,ătiă
cnăthităcaăconăngiăđătnăti.ăNhuăcuăquanăhălƠăphnănhuăcuăxƣăhiăvƠămtă
phnă nhuă cuă tă trngă caă Maslowă (1943).ă Nóă đcă xemă nhă lƠă nhuă cuă caă conă
ngiăvăcácămiăquanăhătrongăcucăsngăvƠăsătácăđngăquaăliăcaăcácămiăquanăhă
đóănhăhngăđnăh.ăCuiăcùng,ănhuăcuăphátătrinăbaoăgmămtăphnănhuăcuătă
trngă (phnă đcă đápă ngă biă cácă tácă nhơnă chă quan)ă vƠă nhuă cuă tă thă hină caă
Maslowă(1943).ăNhuăcuănƠyăđcăxemănhălƠănhngănhuăcuăcaăconăngiăvăvică
phátătrinăcáănhơnăcaăh.
imă khácă bită soă viă thuytă caă Maslowă (1943)ă đóă lƠă thuytă caă Alderferă
(1969)ăchoărng,ăcóăthăcóănhiuănhuăcuăxutăhinătrongăcùngămtăthiăđimăvƠăkhiă
mtănhuăcuăkhôngăđcăđápăngăcóăthăđcăbùăđpăbiănhuăcuăkhác,ătrongăkhiătheoă
Maslowă(1943)ăchăcóămtănhuăcuăxutăhinăămtăthiăđimănhtăđnhăvƠăkhiămtă
nhuăcuăđcăthaămƣnămiăphátăsinhănhuăcuătipătheo.
2.1.2.3 Thuyt thành tu ca David Mc. Clelland (1988)
Lý thuyt ca McClelland (1988) tp trung vào ba loi nhu cu ca con
9
ngi: nhu cu v thành tu, nhu cu v quyn lc và nhu cu v liên minh. Theo
Robbins (2002) đnh ngha, nhu cu v thành tu là s c gng đ xut sc, đ đt
đc thành tu đi vi b chun mc nào đó, s n lc đăvn ti thành công.
Còn nhu cu v quyn lc là nhu cu khin ngi khác c x theo cách mình mong
mun. Nhu cu v liên minh đó là mong mun có đc các mi quan h thân thin
và gn gi vi ngi khác.
Nhu cu thành tu ca McClelland (1988) đc th hin trong nghiên cu
này di dng đc đim công vic, môi trng làm vic. Công vic cn đc thit
k sao cho nhân viên đt đc “thành tu” h mong mun. Ngoài ra cn phi xây
dng môi trng làm vic đnh hng vào nhng giá tr thành
đt
đ
hình thành và
phát trinăđng lc thành đtăca nhân viên. Còn nhu cu quyn lc đcăthăhin
c hi đcăthng tin, đc có chc v trong công tyăhocăt chc. Cuiăcùng, nhu
cu liên minh đcăthăhină miăquan h vi cp trên và đng nghip.
Lý thuyt ca McClelland (1988) cho thy đ khuyn khích mi ngi làm
vic thì ngi lãnh đo phi hiu đc cp di ca h có loi nhu cu nào mnh,
yu đ có các bin pháp tha mãn
nhu
cu
ca nhân viên mà vn đm bo đc
mcătiêu ca t chcăhocăcông ty.
2.1.2.4 Thuyt hai nhơn t ca Frederick Herzberg (1959)
ThuytănƠyăchiaăcácănhơnătălƠmăhaiăloi:ăcácănhơnătăđngăviênăvƠăcácănhơnătăduyă
trì. Các nhơnătăđngăviênăgmăthƠnhătuăđtăđc,ăsăthaănhnăcaăngiăkhác,ăbnăchtă
côngăvic,ătráchănhimăcôngăvic,ăsătăchătrongăcôngăvic,ăsăthngătinăvƠăsătinăb.ă
Nuănhơnăviênăđcăđápăngăsămangăliăsăthaămƣnătrongăcôngăvicăchoăh,ăngcăliă
nhânăviênăsăkhôngăcóăsăthaămƣn.ăCácănhơnătăduyătrìăgmăchínhăsáchăcôngăty,ăsăgiámă
sátătrongăcôngăvic,ălngăbng,ămiăquanăhăviăcpătrênăvƠăđngănghip,ăđiuăkinălƠmă
vic,ăđiăsngăcáănhơn,ăvătríăcôngăvicăvƠăsăđmăboăcaăcôngăvic.ăNuăđcăđápăngăsă
khôngăcóăsăbtămƣnătrongăcôngăvic,ăngcăliăsădnăđnăsăbtămƣnă(Efere,ă2005).ăNhă
10
vy,ăHerzbergă(1959)ăđƣătáchăbitătngăđiăhaiănhómănhơnătănƠyăvƠăchoărngăchăcóă
nhngănhơnătăđngăviênămiăcóăthămangăliăsăthaămƣnăchoănhơnăviênăvƠănuăkhông
đápăngăcácănhơnătăduyătrìăsădnăđnăsăbtămƣnăcaănhơnăviên.
Tuyănhiênănhiuănghiênăcuăđƣăđaăraăktăquăkhôngăngăhăsăphơnăchiaăhaiănhómă
nhơnătănhătrênăcaăHerbergă(1959)ăcngănhăbácăbăvicăchoărngăcácănhơnătăduyătrìă
khôngămangăliăsăthaămƣnătrongăcôngăvică(Kreitneră&ăKinicki,ă2007).ăThcătăchoăthyă
cácănhơnătăthucăhaiănhómătrênăđuăcóănhăhngăítănhiuăđnăsăthaămƣnătrongăcôngă
vic.ăTuyănhiên,ăthôngăquaălýăthuytăcaăHezbergă(1959)ătaăcngăcóăthăthyăđcătmă
quanătrngăcaănhơnătăđngăviênătrongăvicămangăliăsăthaămƣnătrongăcôngăvicăcngă
nhătácăđngăcaăcácănhơnătăduyătrìătrongăvicădnăđnăsăbtămƣnăcaănhơnăviên.
2.1.2.5 Thuyt công bng ca John Stacey Adams (1963)
John Stacey Adams (1963) cho rng nhân viên có xu hng đánh giá s
công bng bng cách so sánh công sc h b ra so vi nhng th h nhn đcăcng
nh so sánh vi các đng nghip trong công ty. Nu kt qu ca s so sánh là
ngang bng nhau tc công bng thì h s tip tc duy trì n lc và hiu sut làm vic
ca mình. Nu thù laoănhnăđc vt quá mong đi ca h, h s có xu hng gia
tng công sc ca h trong công vic, ngc li nu thù lao h nhn đc thp hn
so vi đóng góp ca h, h s có xu hng gim bt n lc hoc tìm các gii
pháp khác nh vng mt trong gi làm vic hoc thôi vic (Pattanayak, 2005).
Theo thuyt này, s công bng s làm gia tng s gn bó, mi quan h ca nhân viên
vi công ty, to ra s đng viên và đng lc thúc đy ngi lao đngăsn sàng làm
vic có hiuă
qu
hn.
Lý thuyt này cng có th đc xem xét góc đ đ tài ca lun vn này.
Mt nhân viên không th có đc s tha mãn nu h nhn ra rng mình b đi x
không công bng t vn đ lng bng, c hi đƠo to thng tin đn s h tr t
cp trên. Thuyt công bng đòi hi ngi qun lýăphiăquan tâm đn các nhânăt chi
11
phi s nhnăthc ca ngi lao đng v săcông bng, t đó tìm cách tácăđngăđn
các nhân t đó, to cho ngi laoăđng săthaămƣnăđiăvi công vic.
2.1.2.6 Thuyt k vng ca Victor Vroom (1964)
Victor Vroom (1964)ăchoărngăhƠnhăviăvƠăđngăcălƠmăvicăcaăconăngiăkhôngă
nhtăthităđcăquytăđnhăbiăhinăthcămƠănóăđcăquytăđnhăbiănhnăthcăcaăconă
ngiăvănhngăkăvngăcaăhătrongătngălai.ăKhácăviăMaslowă(1943)ăvƠăHerzbergă
(1959), Vroom (1964) không tpătrungăvƠoănhuăcuăcaăconăngiămƠătpătrungăvƠoăktă
qu.ăLýăthuytănƠyăxoayăquanhăbaăkháiănimăcăbnă(Kreitneră&ăKinicki,ă2007)ălƠăkăvng,ă
tínhăchtăcôngăcăvƠăhóaătr.ăKăvngă(expectancy)ălƠănimătinărngănălcăsădnăđnăktă
quătt.ăKháiănimănƠyăchuănhăhngăbiăcácănhơnătănhăsăsnăcóăcaăcácăngunălcă
phùăhpă(thiăgian,ăconăngi,ầ);ăkănngăđăthcăhin;ăsăhătrăcnăthităđăthcăhină
nhimăvă(thôngătin,ăsăgiámăsát,ăđnhăhng,ầ).ăTínhăchtăcôngăcă(instrumentality)ălƠă
nimătinărngăktăquăttăsădnăđnăphnăthngăxngăđáng.ăKháiănimănƠyăbănhăhngă
biăcácănhơnătănhăsărõărƠngătrongămiăliênăktăgiaăhiuăquălƠmăvicăvƠăphnăthngă
ngiălaoăđngăđcănhn,ătinătngăvƠoăsăcôngăbngăcaăngiăcóăquynăquytăđnhă
thng/pht, tină tngă vƠoă tínhă minhă bchă trongă vică quytăđnhăthng/pht.ă Hóaă tră
(valence)ălƠămcăđăquanătrngăcaăphnăthngăđiăviăngiăthcăhinăcôngăvic.ăCácă
nhơnătănhăhngăđnăhoáătrănhănălcăkhuynăkhíchălƠmăvic,ăhiuăquăcôngăvicăđtă
đcă tng xngă viă phnă thngă nhnă đc,ă să quană tơmă đnă nhngă ktă qu/phnă
thngămƠăcáănhơnănhnăđc.ă
ThuytăcaăVroomă(1964)ăđcăthăhinădiădngăhìnhăsau:
[Ngun: Victor Vroom (1964)]
Hình 2.2: Thuyt k vng ca Victor Vroom (1964)
12
Thuytătrênăchoărng ngiănhơnăviênăchăđcăđngăviênăkhiănhnăthcăcaăhăvă
căbaăkháiănimăhayăbaămiăquanăhătrênălƠătíchăcc.ăNóiăcáchăkhácălƠăkhiăhătinărngănă
lcăcaăhăsăchoăraăktăquăttăhn,ăktăquăđóăsădnăđnăphnăthngăxngăđángăvƠăphnă
thngăđóăcóăýănghaăvƠăphùăhpăviămcătiêuăcáănhơnăcaăh.
ngădngălýăthuytănƠyăvƠoăđătƠiănghiênăcuăcaălunăvn,ătaăthyărngămună
ngiălaoăđngăcóăđngălcăhngătiămcătiêuănƠoăđóă(dănhiênămcătiêuănƠyăgnălinăviă
mcătiêuăcaătăchc)ătaăphiătoănhnăthcăăngiălaoăđngăđóărngănălcăcaăhăsă
mangăliănhngăphnăthngănhăhămongămun.ăMunăcóăđcănhnăthcăđóătrcăhtătaă
phiătoăđcăsăthaămƣnătrongăcôngăvicăhinătiăcaăh,ăkhinăhăthaămƣnăviăđiuă
kinămôiătrngălƠmăvicăhinăti,ăthaămƣnăviăsăhătrăcaăcpătrên,ăcaăđngănghip,ătă
đóăkhinăhătinătngăhnăvƠoănălcăcaăhăsădnăđnăktăquăvƠăphnăthngănhăhă
mongămun.ăSăthaămƣnăvăthngăphtăcôngăminhăcngăsăgiúpăhătinărngănhngăktă
quăhăđtăđcăchcăchnăsănhnăđcăsăghiănhnăcngănhăsătngăthngăcaăcôngă
ty.
Tăcácăhcăthuytătrên,ătaăthyărngăcácănhƠănghiênăcuăkhácănhauăcóăcáiănhìnăkhácă
nhauăvăcácănhơnătămangăliăsăthaămƣnăcôngăvic.ăTuyănhiên,ăquaăcácăhcăthuytătrên,ătaă
thyăđcăđimăchungăcaăcácătácăgiătăcácăhcăthuytănƠy.ăTtăcăhăđuăchoărngăđă
mangăliăsăthaămƣnăcôngăvicăthìănhƠăqunălýăcnăphiămangăliăsăthaămƣnănhuăcuănƠoă
đóăcaăngiănhơnăviên.
2.1.2.7 Thuyt v s công bng
Ngiălaoăđngătrongătăchcămunăđcăđiăxămtăcáchăcôngăbng,ăh có xu
hngăsoăsánhănhngăđóngăgópăvƠăphnăthngăcaăhăviănhngăngiăkhác.ăKhiăsoăsánhă
đánhăgiáăcóăthăcóăbaătrngăhpăxyăra:
- Nuăngiălaoăđngăchoărngăhăđcăđiăxăkhôngătt,ăphnăthngălƠăkhôngă
xngăđángăviăcôngăscăhăđƣăbăraăthìăhăsăbtămƣnăvƠătăđóăhăsălƠmăvicăkhôngăhtă
khănngăvƠăthmăchíăhăsăbăvic.
13
- Nuăngiălaoăđngătinărngăhăđcăđiăxăđúng,ăphnăthngăvƠăđƣiăngălƠă
tngăxngăviăcôngăscăcaăhăđƣăbăraăthìăhăsăduyătrìămcănngăsutănhăc.
- NuăngiălaoăđngănhnăthcărngăphnăthngăvƠăđƣiăngălƠăcaoăhnăsoăviăđiuă
mƠăhămongămunăhăsălƠmăvicătíchăccăhn,ăchmăchăhn.ăSongătrongătrngăhpănƠy,ă
hăcóăxuăhngăgimăgiáătrăcaăphnăthng.
MtăđiuăkhóăkhnălƠăngiălaoăđngăthngăcóăxuăhngăđánhăgiáăcaoăcngăhină
caămìnhăvƠăđánhăgiáăcaoăphnăthngămƠăngiăkhácănhnăđc.ăKhiăđiămtăviăsă
khôngăcôngăbngăngiălaoăđngăthngăcóăxuăhngăchpănhn,ăchuăđng.ăSongănuăhă
phiăđiămtăviăsăkhôngăcôngăbngălơuădƠiăthìăhăsăbtămƣn,ăphnăngăliăvƠ thmăchíăhă
săbăvic.ăDoăđcăđimănƠyănhƠăqunătrăphiăluônăluônăquanătơmătiănhnăthcăcaăngiă
laoăđngăvăsăcôngăbng,ăkhôngăthăngiăchăhocăyênătơmăkhiăngiălaoăđngăkhôngăcóă
ýăkin.
Cnăphiăhiuărngăsăkhôngăcóăsăcôngăbngătuytăđi.ăCôngăbngăăđơyăkhôngă
phiălƠăăngiălaoăđngănhnăđcăbaoănhiêuămƠălƠăcôngăbngăđcănhnăthc.ăThuytăvă
săcôngăbngăđòiăhiăcácănhƠăqunătrăphiăquanătơmătiăcácănhơnătăchiăphiăđnănhnăthcă
caăngiălaoăđngăvăsăcôngăbngăvƠătăđóătácăđngăđătoăchoăngiălaoăđngăcóăđcă
mtănhnăthcăvăsăcôngăbng.
2.1.3 Các nghiên cu liên quan đn s tha mƣn công vic
Mtăs nghiên cu sau đƣ đc thcăhinăda vào các thuyt trên đăxác đnh
thc chtăcác nhân t nào nh hng đnăsăthaămãn công vic ca nhân viên.
Weiss và các đng nghip (1967) ca trng i hc Minnesota đƣ đa ra
các tiêu chí đ đánh giá mc đ tha mãn đi vi công vic bng bng câu hi tha
mãn Minnesota (MSQ). Bng câu hi này gm các thành phn: kh nng s dng
nng lc bn thân, thành tu, tin b, thm quyn, chính sách công ty, đƣi ng,
đng nghip, sáng to, s đc lp, giá tr đo đc, s tha nhn, trách nhim, s
đm bo, đa v xã hi, s giám sát ca cp trên, điu kin làm vicầ Sau đó,
14
Smith, Kendall và Hulin (1969) ca trng đi hc Cornell đƣ nghiên cu các yu t
tácăđng đn sătha mãn công vic bng thang đo gm ít yu t hn, đc gi là ch
s mô t công vic JDI (Job Description Index). Ch s JDI là mt thang đo s dng
nm yu t chính đ đo lng s tha mãn ca nhân viên đi vi công vic, bao
gm: đc đim công vic, tin lng, cp trên, đng nghip và c hi đƠo to-thng
tin. ơy là công c đc s dng ph bin nht nh là thc đo ca s tha mãn
đi vi công vic. Có th nói ch s JDI ca Smith, Kendall và Hullin (1969) và
bng câu hi MSQăca Weiss và các đng nghip (1967) là 2 công c đƣ đcăs dng
rng rãi trong rt nhiu các nghiên cu sau này (Green, 2000).
Ngoài ra, khi nghiên cu khía cnh đc đim công vic, Hackman và
Oldham (1974) đƣ xây dng mô hình đc đim công vic nhm xác đnh cách thit
k công vic sao cho ngi lao đng có đc đng lc làm vic ngay t bên trong
h cng nh to đc s tha mãn công vic nói chung và to đc hiu qu công
vic tt nht. Mô hình đcăđim này có 5 đcăđim ct lõi: s đa dng k nng, hiu rõ
công vic, công vic có ý ngha, tính t ch trong công vic và thông tin phn hi.
Nhng đc đim ct lõi này tác đng lên 3 trng thái tâm lý ca ngi lao đng:
hiu đc ý ngha công vic, trách nhim
đi
vi
kt qu công vic và nhn thc v
kt qu công vic. T trng thái tâm lý này s sinh ra các kt
qu
v
công vic và cá
nhân nh s tha mãn công vic, đng lc làm vic ni ti cao và hiu sut công
vic cao.
S dng ch s mô t công vic JDI ca Smith và đng nghip (1969),
Cheng-Kuang Hsu (1977) đƣ tin hành nghiên cu s tha mãn công vic ca công
nhân nhà máy dt Ơi Loan. Kt qu cho thy rng nm nhân t trong các ch s
JDI trên đƣ phnăánh đcăsătha mãn côngăvicăca công nhân ti đơy. Trong chín
nhân t cá nhân thì có bn nhân t (gii tính, tui, trình đ hc vn và ý kin ca
gia
đình
v công vic) có mi quan h nht đnh vi s tha mãn công vic. Trong
tám nhân t t chc thì có đnăsáu nhân t (bnăchtăcông vic, v trí công tác, chính
15
sách công ty, s công nhn ca t chc, cm giác v thi gian rnh vic và ý đnh
mun b vic) nh hng nhiu đn s tha mãn công vic. i vi nhân t bn
cht công vic thì kt qu nghiên cu cho thy công nhân có mc tha mãn khác
nhau đi vi đc tính công vic khác nhau. Ngoài ra, công nhân v trí công tác
càng cao càng thyăthaămƣnăđi vi công vic.
Nghiên cu sau này ca Luddy (2005) cng s dng ch s mô t công vică
JDI ca Smith, Kendall và Hullin (1969) vi nm thành phn: thu nhp, thng tin,ă
cp trên, đng nghip và bn cht công vic đ tìm hiu s tha mãn công vic ca
nhân viên ti Vin y t công cng Nam Phi. Kt qu nghiên cu này cho rng c
nm thành phn trên đu nh hng đn s tha mãn công vic. Trong đó yu t
đng nghip đc hài lòng nht, k tip là yu t bn cht công vic và yu t cp
trên. Hai yu t c hi thng tin và thu nhp làm cho ngi lao đng cm thy bt
mãn. Các yu t đc đim cá nhân nh ngh nghip, chng tc, gii tính, trình đ,
thâm niên, tui tác, thu nhp và v trí công tácăcng cóătácăđng đáng k đnăsătha
mãn công vic. Nghiên cu này cng đƣ khng đnh đc tm quan trng ca nm
nhân t trong thang đo JDI đnăsăthaămãn công vic ca nhân viên.
Theo tng hp ca Spector (1997), Michigan Organizational Assessment
Questionnaire Satisfaction Subscale đƣ s dng 3 bin sau đ đánh giá mc đ hài
lòng chung đi vi công vic: cmăthy hài lòng vi công vic, thích công vic
đang làm, thích làm vic đơy. Các nghiên cu sau này đƣ chng minh đc đ tin
cy ca thang đo và đu ch ra thang đo này có h s tng quan cao đi vi các
bin công vic (Jex & Gudanowski, 1992; Spector và ctg, 1988).
Freemană (1977):ă Cácă bină nghiênă cuă chính:ă lng,ă că hiă thngă tin,ă côngă
ngh,ăhcăhi,ăđiuăkin lƠmăvicầ;ăKtăquănghiênăcu:ăthaămƣnătrongăcôngăvicălƠă
nhơnătăxácăđnhăquanătrngătrongăsăbinăđngăcaăthătrngălaoăđng.
Gazioglu,ăTanselă(2002):ăCácăbinănghiênăcuăchính:ăápălcătrongăcôngăvic,ăană
toƠnătrongăcôngăvic,ăcăhiăhcăhi,ăcăhiăthngătin,ăchinălcăphátătrin;ăKtăquă