BăGIỄOăDCăVÀ ĨOăTO
TRNGăIăHCăKINHăTăTP.ăHăCHÍăMINH
NGUYNăV GIANG
CỄCăYUăTăNHăHNGăNă
ụăNHăHCăANHăVNăQUAăMNG
TIăTP.HCM
LUNăVNăTHCăSăKINHăT
TP. HCM, tháng 06ănmă2014
BăGIỄOăDCăVÀ ĨOăTO
TRNGăIăHCăKINHăTăTP.ăHăCHÍăMINH
NGUYNăV GIANG
CỄCăYUăTăNHăHNGăNă
ụăNHăHCăANHăVNăQUAăMNG
TIăTP.HCM
LUNăVNăTHCăSăKINHăT
ChuyênăngƠnh:ăQunăTrăKinhăDoanh
Mã ngành: 60340102
Ngiăhngădnăkhoaăhc
TS.ăNGUYNăTHăBÍCHăCHÂM
TP. HCM, tháng 06 nmă2014
LIăCAMăOAN
KínhăthaăquýăThyăCô,ăkínhăthaăquýăđcăgi,ătôiălƠăNguynăVăGiang,ăhcă
viênăCaoăhcăậ Khóa 21 ậ NgƠnhăQun TrăKinhăDoanhăậ TrngăHăKinhătăTP.ăHă
ChíăMinh.ăTôiăxinăcamăđoanătoƠnăbăniădungăălunăvnătrìnhăbƠyădiăđơyădoăchínhătôiă
thcăhin.
CăsălýăthuytăliênăquanăvƠănhngătríchădnătrongălunăvnăđuăcóăghiăngună
thamăkhoătăsách,ătpăchí,ăcácănghiênăcu,ăcácăbáoăcáoăhayăbƠiăbáo.ăDăliuăphơnătíchă
trongălună vnălƠăthôngătinăsăcpăđcăthuăthpătănhngăngiăcóăbită văphngă
phápăhcăanhăvnăquaămngătrênăđaăbƠnăTp.ăHăChíăMinh.ăQuáătrìnhăxălý,ăphơnătíchă
dăliuăvƠăghiăliăktăquănghiênăcuătrong lunăvnănƠyăcngădoăchínhătôiăthcăhin,ă
khôngăsaoăchépăcaăbtăcălunăvnănƠoăvƠăcngăchaăđcătrìnhăbƠyăhayăcôngăbăăbtă
căcôngătrìnhănghiênăcuănƠoăkhácătrcăđơy.
TP. HCM, tháng 06 ậ 2014
Tác gi lun vn
NguynăVăGiang
1 MCăLC
Trangăphăbìa
Liăcamăđoan
Mcălc
Danhămcăcácătăvitătt
Danhămcăhình
Danhămcăbng
Danhămcăphălc
Tómăttălunăvn
CHNGă1:ăTNGăQUAN 1
1.1.ăăTínhăcpăthităcaăđătƠiănghiênăcu 1
1.2.ăăMcătiêuăănghiênăcu 3
1.3.ăăPhmăviănghiênăcu 3
1.4.ăăPhngăphápănghiênăcu 4
1.5.ăăụănghaănghiênăcu 5
1.6.ăăCuătrúcăđătƠi 5
CHNGă2:ăCăSăLụăTHUYTăVÀăMỌăHỊNHăNGHIểNăCUăCỄCăYUăTă
NHăHNGăNăụăNHăHCăANHăVNăQUAăMNG 6
2.1.ăăCăsălýăthuytăvăýăđnhăhƠnhăvi 6
2.1.1.ăănhănghaăýăđnhăhƠnh vi 6
2.1.2.ăăCácălýăthuytăvăýăđnhăhƠnhăvi 6
2.1.3.ăăMôăhìnhăhƠnhăđngăhpălýă(TRAă- Theory of Resonable Action) 8
2.1.4.ăăMôăhìnhăhƠnhăviădăđnhă(TPBă- Theory of Planned Behaviour) 9
2.1.5.ăăMôăhìnhăchpănhnăcôngăngh(TAMă- Technology Acceptance Model) 10
2.2.ăăTngăquanăvăhcăanhăvnăquaămng 15
2.2.1.ăănhănghaăhcăanhăvnăquaămng 15
2.2.2.ăăcăđimăcaăhcăanhăvnăquaămng 15
2.2.3.ăăMtăsănghiênăcuăvăýăđnhăhcăquaămng 16
2.3.ăăăxutămôăhìnhănghiênăcu 19
2.3.1.ăăCăsăđăxutămôăhìnhănghiênăcu 19
2.3.2.ăăCácăgiăthuytănghiênăcuăvƠămôăhìnhănghiênăcu 20
2.3.3.ăăXơyădngăthangăđoăchoătngăyuătătrongămôăhìnhăđăxut 24
CHNGă3:ăPHNGăPHỄPăNGHIểNăCU 33
3.1.ăăThităkănghiênăcu 33
3.2.ăăNghiênăcuăđnhătính 36
3.3.ăăNghiênăcuăđnhălng 39
3.3.1.ăăPhngăphápăchnămu 39
3.3.2.ăăPhngăphápăthuăthpăthôngătin 40
3.3.3.ăăPhngăphápăphơnătíchădăliu 40
CHNGă4:ăKTăQUăNGHIểNăCU 42
4.1.ăăMôătămu 42
4.2.ăăKimăđnhăvƠăđánhăgiáăthangăđo 43
4.2.1.ăăPhơnătíchăCronbach‟săAlpha 43
4.2.2.ăăPhơnătíchănhơnătăkhámăpháă(EFA) 47
4.3.ăăPhơnătíchăhiăquy 55
4.4.ăăKimăđnhăsăkhácăbităgiaăcácănhóm 59
4.4.1.ăăKimăđnhăsăkhácăbităvăgiiătính 59
4.4.2.ăăKimăđnhăsăkhácăbităvăcôngăvic 59
4.4.3.ăăKimăđnhăsăkhácăbităvăthuănhp 61
4.4.4.ăăKimăđnhăsăkhácăbităvătrìnhăđ 62
CHNGă5:ăTHOăLUNăKTăQUăVÀăHÀMăụ 64
5.1.ăăThoălunăvăktăquănghiênăcu 64
5.2.ăăMtăsăgiăýănhmăthúcăđyăvicăhcăanhăvnăquaămng 67
5.2.1.ăăNhómăgiăýăvătháiăđăcaăhcăviên. 67
5.2.2.ăăGiăýăvătiêuăchunăchăquan. 67
5.2.3.ăăGiăýăvăsăthíchăthúăđcăcmănhn. 68
5.2.4.ăăGiăýăvăsăhuăíchăđcăcmănhn 69
5.3.ăăHnăchăvƠăgiăýăhngănghiênăcuătipătheo 69
TƠiăliuăthamăkho
Phălc
DANHăMCăTăVITăTT
AT (Attitude) Tháiăđăcaăhcăviênă
BI (Behavioral Intention) ụăđnhăhcăanhăvnăquaămng
EFA (Exploring Factor Analysing) Phơnătíchănhơnătăkhámăphá
PE (Perceived Enjoyment) Săthíchăthúăđcăcmănhnă
PEU (Perceived Ease of Use) Tínhădăsădngăđcăcmănhn
PU (Perceived Usefullness) Săhuăíchăđcăcmănhn
SN (Subjective Norms) Tiêuăchunăchăquan
SPSS (Statistical Package for the Social Sciences) Chngă trìnhă phơnă tíchă thngă
kêăkhoaăhc
TAM (Technology Acceptance Model) Môăhìnhăchpănhnăcôngăngh
TBP (Theory of Planned Behavior) môăhìnhăhƠnhăviădăđnhă
Tp. HCM ThƠnhăphăHăChíăMinh
TRA (Theory of Reasoned Action) MôăhìnhăhƠnhăđngăhpălýă
DANHăMCăHỊNH
Hìnhă2.1ăMôăhìnhăhƠnhăđngăhpălýă- TRAă(AjzenăvƠăFisbeinănmă1975) 8
Hìnhă2.2:ăMôăhìnhăhƠnhăviădăđnhăTPBă(Ajzen,ă1991) 9
Hìnhă2.3:ăMôăhìnhăchpănhnăcôngănghă- TAM ( Davis, 1989) 10
Hìnhă2.4:ăMôăhìnhănghiênăcuăđăxut 24
Hìnhă3.1:ăQuyătrìnhănghiênăcu 33
DANHăMCăBNG
Bngă1.1:ăHcăphíătiăcácătrungătơmăanhăvn 1
Bngă1.2:ăMcălngăbìnhăquơnă9ăthángăđuănmă2013 2
Bngă2.1:ăCácămôăhìnhălýăthuytăngădngănghiênăcuăvăýăđnhăhƠnh vi 7
Bngă2.2:ăSoăsánhămôăhìnhăTRA,ăTPB,ăTAM 12
Bngă2.3:ăTngăktăcácănghiênăcuăvăụăđnhăhcăanhăvnăquaămng 18
Bngă2.4:ăTómăttăcácăgiăthuytănghiênăcu 23
Bngă2.5:ăTngăhpăcácăthangăđoăgcăcaăyuătăụăđnhăhcăanhăvnăquaămng 25
Bngă2.6:ăTngăhpăcácăthangăđoăgcăcaăyuătăTháiăđăcaăhcăviên 26
Bngă2.7:ăTngăhpăcácăthangăđoăgcăcaăyuătăSăhuăíchăđcăcmănhn. 28
Bngă2.8:ăTngăhpăcácăthangăđoăgcăcaăyuătăTiêuăchunăchăquan 29
Bngă2.9:ăTngăhpăcácăthangăđoăgcăcaăyuătăSăthíchăthúăđcăcmănhn 30
Bngă2.10:ăTngăhpăcácăthangăđoăgcăcaăyuătăTínhădăsădngăđcăcmănhn 31
Bngă3.1:Bngăthităkănghiênăcu 34
Bngă3.2:ăTngăhpăthangăđo 37
Bngă4.1:ăThngăkêămôătămuăkhoăsát 43
Bngă4.2:ăKtăquăđánhăgiáăđătinăcyăthangăđoăcácăyuătănhăhngăđnăụăđnhăhcă
anhăvnăquaămng 44
Bngă4.3:ăKtăquăđánhăgiáăđătinăcyăthangăđoăcácăyuătăSăhuăíchăđcăcmănhn
46
Bngă4.4:ăKtăquăđánhăgiáăđătinăcyăcaăthangăđoăụăđnhăhcăanhăvnăquaămng 47
Bngă4.5ăKtăquăkimăđnhăKMOăvƠăBartlettăụăđnhăhcăanhăvnăquaămng 48
Bngă4.6:ăKtăquăphơnătíchănhơnătăEFAăụăđnhăhcăanhăvnăquaămng 48
Bngă4.7:ăKtăquăphơnătíchănhơnătăEFAăcaăcácăyuătănhăhngăđnăụăđnhăhcă
anhăvnăquaămng 49
Bngă4.8:ăKtăquăphơnătíchănhơnătăEFAăcaăcácăyuătănhăhngăđnăụăđnhăhcă
anhăvnăquaămngălnă4 51
Bngă4.9:ăKtăquăkimăđnhăKMOăvƠăBartlettăcaăcácăyuătănhăhngăđnăụăđnhă
hcăanhăvnăquaămng 52
Bngă4.10:ăThangăđoăcácăyuătătrongămôăhìnhănghiênăcuăđƣăđiuăchnh. 54
Bngă4.11:ăBngătómăttămôăhìnhă1 56
Bngă4.12:ăBngătómăttămôăhìnhă2 56
Bngă4.13:ăBngătómăttăktăquăhiăquy 57
Bngă4.14:ăBngătngăhpăktăquăkimăđnhăgiăthuyt 58
Bngă4.15:ăKtăquăkimăđnhăsăkhácăbităvăgiiătính 59
Bngă4.16:ăKtăquăkimăđnhăsăkhácăbităvăcôngăvic 59
Bngă4.17:ăKtăquăkimăđnhăBonferroniăvăcôngăvic 60
Bngă4.18:ăKtăquăkimăđnhăsăkhácăbităvăthuănhp 61
Bngă4.19:KtăquăkimăđnhăBonferroniăvăthuănhp 61
Bngă4.20:ăKtăquăkimăđnhăsăkhácăbităvătrìnhăđ 62
Bngă4.21:ăKtăquăkimăđnhăBonferroniăvătrìnhăđ 62
DANHăMCăPHăLC
Phălcă1:ăDƠnăbƠiăthoălunănhóm
Phălcă2:ăKtăquăthoălunănhóm
Phălcă3:ăBngăcơuăhi
Phălcă4:ăPhơnătíchătngăquan
Phălcă5:ăKimătraăgiăđnhăliênăhătuynătính
Phălcă6:ăKimătraăgiăđnhăvăphơnăphiăchunăcaăphnăd
Phălcă7:ăKtăquăSPSS
TịMăTT LUNăVN
NghiênăcuănƠyănhmăxácăđnhăvƠăđánhăgiáămcăđănhăhngăcaăcácăyuătăđnă
ụăđnhăhcăanhăvnăquaămng.ăTăđóăgiăýăcácăbinăphápăđăgiúpăbanăqunătrăca các
websiteămărngăvƠăphátătrinăphngăphápăhcăanhăvnăquaămngăhiuăquăhn.
TrênăcăsălýăthuytăđƣăcóătrênăthăgiiăvăýăđnhăhƠnhăviăvƠăcăthăhnălƠăụă
đnhăhcăquaămng,ătácăgiăđƣăxơyădngămôăhìnhănghiênăcuăđăxutădaăvƠoămôăhìnhă
TAM.ăBênăcnh đó,ătácăgiăbăsungăthêmăyuătăTiêuăchunăchăquanăvƠăyuătăSă
thíchăthúăđcăcmănhnăđăphùăhpăviăđiuăkinănghiênăcuătiăVităNamănóiăchungă
vƠătiăTp.ăHCMănóiăriêng.
Mtănghiênăcuăđnhătínhăviăkăthutăthoălunănhómă(viă8ăthƠnhăviên)ăđcă
thcăhinăđăă khámăpháă vƠăđiuăchnhăcácăthangăđoăđoălngăkháiănimănghiênăcuă
trongămôăhìnhăđăphùăhpăviăngăcnhănghiênăcu.
SauăkhiăthangăđoăđcăkhámăpháăvƠăđiuăchnhăthôngăquaănghiênăcuăđnhătính,ă
chúngăđcăsădngăđăkhoăsátăchínhăthcăviăcămuă314ăngiăcóăhiuăbităvăhcă
anhăvnăquaămngătiăTp.ăHCM.ăSăliuăkhoăsátătrcătiênăđcăsădngăđăkimăđnhă
cácăthangăđo.ăKhiăcácăthangăđoăđuăđtăđcăđătinăcyăvƠăgiáătrăchoăphép,ăchúngăđcă
sădngăđăkimăđnhăcácăgiăthuytănghiênăcu.
Ktăquăkimăđnhăchoăthyămôăhìnhălýăthuytăphùăhpăviăthôngătinăthătrngă
vƠă4ătrongă5ăgiăthuytănghiênăcuăđcăchpănhnăviăđătinăcyă95%,ăđóălƠăcácăgiă
thuytăchoărngăyuătăTháiăđ,ăyuătăTiêuăchunăchăquan,ăyuătăSăthíchăthúăđcă
cmănhnăvƠăyuătăSăhuăíchăđcăcmănhnăcóătácăđngătíchăccăđnăụăđnhăhcă
anhăvnăquaămng.ăTăktăquănƠy,ătácăgiăđƣăgiăýăcácănhómăbinăphápăđăgiúpăbană
qunătrăcaăcácăwebsiteămărngăvƠăphátătrinăphngăphápăhcăanhăvnăquaă mngă
hiuăquăhn.
1
2 CHNG 1: TNG QUAN
2.1 TínhăcpăthităcaăđătƠiănghiênăcu
Trongămtălnătìmălpăhcăanhăvnătácăgi vôăcùngăkinhăngcăkhiăbitărngăhcăphíă
tiăcácătrungătơmăanhăvnărtăcaoăsoăviăthuănhpăcaăcôngănhơnăviên.ăăhiuărõăhnă
văvnăđănƠy, tácăgi đƣătìmăhiuăhcăphíăcaămtăsătrungătơmăanhăvnătiăTp. HCM
nhăsau:
Bng 2.1: Hc phí ti các trung tâm anh vn
STT
Trung tâm
Lp
Hcăphí/khóa
Hc phí/tháng
1
AnhăvnăHiăVităM
Cnăbn
4.800.000
VND/84ăgi
1.000.000
2
Hăthng Trung tâm
AnhăngăCleverlearnă
VităNam
Anhăvnăgiaoă
tip
7.890.000
VND/72ăgi
2.000.000
3
TrungătơmăanhăngăIla
Anhăvnăgiaoă
tip
9.720.000
VND/60 gi
2.400.000
Trongăkhiăđó, theoăbáoăcáoăcaă tngăccăthngăkêăvƠoănmă2013 thìămcălngă
trungăbìnhăcaăngiălƠmăcôngănălngătiăthƠnhăthătrongă9ăthángăđuănmă2013ălà
4.945.000 VND/tháng.
2
Bng 2.2: Mc lng bình quân 9 tháng đu nm 2013
Chătiêu
Quý I/2013
Quý II/2013
Quý III/2013
Thuănhpăbình quơnăcaăngiălƠmă
côngănălngă(nghìnăđng)
Nam
N
ThƠnhăth
Nông thôn
4316
4481
4086
5319
3515
3997
4172
3749
4753
3376
4072
4238
3832
4765
3489
Ngun:ăTngăccăthngăkê 2013.
Nhăvyăhcăphíătiăcácătrungătơmăchimăkhongă30%ătngăthuănhpăcaănhng
ngiălƠmăcôngănălng, mtămcăquáăcaoăđămiăngiăcóăthănơngăcaoăkhănngă
anhăvnăcaămình.
Bênăcnhăđó, quá trìnhăhiănhpăcaăVităNamăngƠyăcƠngăsơuărngădnăđnănhu
cuăsădngătingăAnhătrongăcucăsngăhngăngƠyăvƠătrongăcôngăvicăngƠyăcƠngătr
nên cn thit hn, doăđó sălngăngiăhcătingăAnh càng ngày càng tng lên.ăNhngă
viămcăhcăphíănêu trên s lƠăápălcăkinhătălnăđiăviănhiuăngi, lƠărƠoăcnălnă
trongăquáătrìnhăhcăanhăvnăcaăh. Nhăvy đădădƠngăvƠăthunătinăhnătrongăvică
hcăanhăvnăthìăcnăcóămtăphngăphápăkhácăhiuăquăvƠăkinhătăhn.
Viăýănghăđóătácăgi đƣătìmăhiuăvƠăphátăhinăraămtăphngăphápăhcăanhăvnă
hiuăqu, thunăliămƠăchiăphíăliăítăhn, đóăchínhălƠăphngăphápăhcăanhă vnăquaă
mng.
TipătcătìmăhiuăsâuăhnăvăvnăđănƠy, tácăgi thyăcó rtănhiuăwebsiteăhuăíchă
choăvicăhcăanhăvnăquaămngănhăwww.tienganh123.com, www.tienganhonline.com,
www.lopngoaingu.com, www.tienganhonline.net, …ăNhngăwebsiteănƠyăcóărtănhiuă
bƠiăhcăvătăvng, ngăpháp, video, bài kimătra…ăNgoài ra còn có các chuyênămcă
đ luynătpăđyăđăbnăkănngănghe, nói, đcăvit….ăBênăcnhăđóăcònăcóănhiuăphnă
3
nhătròăchi tingăAnh, nhcătingăAnh, truynăciătingăAnh giúpăchoăngiăhcăcóă
thăvaăthăgiãn vaănơngăcaoătrìnhăđătingăAnhăcaămình.
McădùăhcăanhăvnăquaămngălƠămtăphngăphápăcóărtănhiuăuăđimănhăchiă
phíăthp, thunătin, dăsădng, cóănhiuăwebsiteăđălaăchn, …ănhngăvnăchaăphátă
trinămnhăm.ăVnăđăđcăđtăraălƠălƠmăthănƠoăđăkhuynăkhíchăngƠyăcƠngănhiuă
ngiăsădngăphngăphápăhcăanhăvnăquaămng.ăăgiiăquytăvnăđănƠy, taăcnă
tìm ra các yuătănhăhngăđnăụăđnhăhc anhăvnăquaămng.
Tipătc tìmăhiuăthêmăvăcácănghiênăcuătrongălnhăvcănƠy.ăTácăgiănhnăthyă
hcăquaămngălƠămtăvnăđăđc nhiuăngiăquanătơmăvìătínhăhiuăquăvƠănhngăliă
íchăcaănó, tuyănhiênăcăthăchoătrngăhpăhcăanhăvnăquaămngăthìăcóărtăítănghiênă
cuăvăvnăđănƠy. RiêngătiăVităNamăthìăvnăđăhcăquaămng vnăchaăđcănghiênă
cuănhiuăđcăbitălƠăhcăanhăvnăquaămng.
ăgiiăquytăvnăđănƠyăvƠăgiúpăchoăphngăphápăhcăanhăvnăquaămngăphátă
trinămnhăm, tácăgiăquytăđnhăthcăhinăđătƠi nghiênăcuănhmătìmăraăắCác yuătă
nhăhngăđnăụăđnhăhc anhăvnăquaămng”.
2.2 Mcătiêu nghiênăcu
McătiêuănghiênăcuălƠ xácăđnhăvƠăđánhăgiáămcăđănhăhngăcaăcácăyuăt đnă
ụăđnhăhcăanhăvnăquaămng.ăTăđóăgiăýăcác binăphápăgiúp banăqunătrăcaăcácă
website mărngăvƠăphátătrinăphngăphápăhcăanhăvnăquaămngăhiuăquăhn.
2.3 Phmăviănghiênăcu
i tng nghiên cu: là các yuătănhăhngăđnăụăđnhăhc anhăvnăquaămng.
i tng kho sát: vicăhcăanhăvnăquaămngălƠăcnăthităchoăttăcămiăngiă
hcăanhăvn.ăTuyănhiên, điăviăhcăsinhăcpă1ăvƠăcpă2ăchaăđăđiuăkinăđătăchnă
phngăphápă hcăriêngăchoă mìnhă mƠ vică hcă anhăvnă phnă lnă doă chaă mă vƠă nhƠă
trngă quytă đnh, vìă thă điă tngă nƠyă khôngă nmă trongă điă tngă khoă sát.ă iă
4
tngăkhoăsátătrongănghiênăcu này lƠăhcăsinhăcpă3ăvƠăngiăđiălƠmăđang cóănhuăcuă
hcăanhăvn.
NghiênăcuănƠyăkhôngăphơnăbităđápăviênălƠănhngăngiăđƣăcóăhayăchaăcóăkinh
nghimă hcă anhă vnăquaă mng vìătrongămtă nghiênăcuă vă vaiă tròă caă kinh nghim
trongăvicăđánhăgiáăsădngăhăthngăthôngătinăcaăTaylorăvƠăToddă(1995)ăđƣăchăraă
rng:ăcác yuă t quytăđnhă vicăsădngăcôngănghăthôngătinăđiăviăngiăcóăhayă
khôngăcóăkinhănghimăsădngăcôngănghăđóălƠănhănhau, doăđóăđiătngănghiênăcuă
baoăgmănhngăngiăđƣăcóălnăchaăcóăkinhănghimăsădngăcngăkhôngălƠmăchoăktă
quăbălchăhng.
iătngăkhoăsátăcnăphiăthaăcácăđiu kinăsau:
- Cóăbităvăphngăphápăhcăanhăvnăquaămng.
- ătuiătă15ătuiătrălênă(hcăsinhăcpă3, ngiăđiălƠm).
Khu vc nghiên cu: Tp. HCM.
2.4 Phngăphápănghiênăcu
Nghiênăcuăđcăthcăhinăthôngăquaănghiênăcuăhnăhpăgmănghiênăcuăđnhă
tính và nghiên cuăđnhălng.
Nghiên cu đnh tính dùngăđăkhámăphá, điuăchnhăvƠăbăsungăcácăbinăquană
sátădùngăđăđoălngăcácăyuăt trongămôăhình.ăNghiênăcuănƠyăđcăthcăhinăthôngă
quaăkăthutăthoălunănhóm.
Nghiên cu đnh lng đcăthcăhinăbngăphngăphápăphngăvnătrcătipă
thôngăquaăbngăcơuăhiăchiătit.ăSăliuăthuăthpăđcăsăđcădùngăđăđánhăgiáăđătină
cyăcaăthangăđoăthôngăquaăhăsăCronbach‟săAlpha vƠăđăgiáătrăcaăthangăđoăbngă
phân tích nhơnătăkhámăphá (EFA), sauăđóăkimăđnhăcácăgiăthuyt nghiênăcuăbngă
phngăphápăhiăquy.
5
2.5 Ý nghaănghiênăcu
Vălýăthuyt, nghiênăcuănƠyăđƣăgópăphnăbăsungăvƠoălýăthuytăđoălngăcác yuă
tănhăhngăđnăụăđnhăhc anhăvnăquaămng tiăVităNam.
Vămtăthcătin, nghiênăcuănƠyăcungăcpăcácăthôngătinăhuăíchăvăcácăyuătănhă
hngăđnăụăđnhăhc anhăvnăquaămng, đơyăsălƠăcăsăkhoaăhcăđăbanăqunătrăcácă
websiteăhcăanhăquaămng nơngăcaoăchtălng và thuăhútăngiăcóănhuăcuăhcătp.ă
ngăthiămangăliăchoămiăngiămtăsălaăchn văphngăphápăhcăanhăvnăvaă
hiuăquăva tităkimăthiăgianălnăkinhăt.
2.6 CuătrúcăđătƠi
ătƠiănƠyăđcăchiaăthƠnhănmăchng.
ChngăI:ăGiiăthiuătngăquanăvăđătƠiănghiênăcu.
ChngăII:ăTrìnhăbƠyăcăsălýăthuyt, tngăktăcácănghiênăcuătrcăđơyăvăvică
hcăanhăvnăquaămngăđăđaăraămôăhìnhănghiênăcuăđăxut, phátătrinăcácăgiăthuytă
nghiênăcu.
ChngăIII:ăTrìnhăbƠyăcácăphngăphápănghiênăcuăđăkimăđnhăcácăgiăthuytă
nghiênăcuăđƣăđăra.
ChngăIV:ăPhơnătíchădăliuăvƠătrìnhăbƠyăktăquănghiênăcu.
ChngăV:ăTómăttănhngăktăquăchínhăcaănghiênăcu, nhngăđăxutăvƠăđóngă
gópăcaănghiênăcuăđănơngăcaoăhiuăquăcaăvicăhcăanhăvnăquaămng. ngăthiă
nêuănhngăhnăch vƠăđăxutăhngăchoăcácănghiênăcuătrongătngălai.
6
3 CHNG 2: CăSăLụăTHUYTăVĨăMỌăHỊNHăNGHIểNăCUăCỄCăYUă
TăNHăHNGăNăụăNHăHC ANHăVNăQUAăMNG
PhnănƠyăchăyuăkháiăquátăcăsălýăthuytăliênăquanăđnăhƠnhăviăhcăanhăvnăquaă
mng, cácălýăthuytăvƠămôăhìnhănh: môăhìnhăhƠnhăđngăhpălýă(Theory of Reasoned
Action ậ TRA), mô hình hành viădăđnhă(Theory of Planned Behavior ậ TBP) và mô
hìnhăchpănhnăcôngănghă(Technology Acceptance Model ậ TAM)ăsăđcăphơnătíchă
đánhăgiá nhm xácăđnhăcácăyuătănhăhngăđnăụăđnhăhc anhăvnăquaămng đă
đaăvƠoămôăhìnhănghiênăcuăđăxut.
3.1 CăsălýăthuytăvăýăđnhăhƠnhăvi
3.1.1 nh ngha ý đnh hành vi
ụăđnh hành vi lƠămtăchăs đcădùng đ phnăánhămcăđ nhăhngăđn mt
hƠnhăviămongămun (Ajzen, 1991). Mô hình TRA nóiărng ýăđnh hành vi điădinăcho
nhnăthc caămtăngi đăsnăsƠngăthcăhinămt hành vi nhtăđnh và nó đcăcoiălƠ
tinăđ trcătipăca hành vi, ýăđnh hành vi chăra nălc cá nhân camăktăthcăhin
hành vi. Miăngi xem xét các tácăđngăca hƠnhăviăthcăt caăh trcăkhiăh quytă
đnhăthamă gia hoc không thamă giaă vƠoă mt hành vi nhtă đnhă(Ajzen và Fishbein,
1980, tr. 5).
3.1.2 Các lý thuyt v ý đnh hành vi
Huăhtăcácănghiênăcuăvăýăđnhăhành vi đuăđcăgiiăthíchăbngăcácămô hình
lýăthuytăhƠnhăviănh: môăhìnhăhƠnhăđngăhpălýă(TRA)ăcaăFishbeinăvƠăAjzenă(1975),
mô hình hành viă dă đnhă (TPB)ă caă Ajzenă (1991), môă hìnhă chpă nhnă côngă nghă
(TAM)ă caă Davisă (1989) hay mô hình DOI (Diffusion Of Innovationă theory)ă caă
Rogers (1995). Bngă2.1ă choăthy các mô hình TRA, TPB và TAM là các mô hình
đcăsădngăphăbinăhnăcácămôăhìnhăcònăliăkhi nghiênăcuăvăhƠnhăviăhcăviên, ý
đnhătiêuădùngăvƠăchpănhnăcôngănghăthôngătin.
7
Bng 3.1: Các mô hình lý thuyt ng dng nghiên cu v ý đnh hành vi
Môăhìnhălýăthuyt
Tácăgi
Theory of Reasoned
Action (TRA)
Chen và Well 1999; Bezjian-Avery và Calder
1998
Theory of Planned
Behavior (TPB)
Shim et al. 2001; Limayen, Khalifa và Frini 2000;
Vijayasarathy và Jones 2000.
Technology Acceptance
Model (TAM)
Venkatesh và Davis 2000; Alfie Chacko
Punnoose 2012, Raafat George Saadé vƠăcácăcngă
să2008, Maslin Masrom 2007
Diffusion Of Innovation
theory (DOI)
Goldsmith 2001; Citrin et al. 2000; Abels và
Liebscher 1996
Mô hình khác
Korgaonkar và Wolin 1999; Novak, Hoffman và
Yung 2000; Szymanski và Hise 2000.
Vì các mô hình TRA, TPBăvƠăTAMălƠăcácămôăhìnhăphăbinănhtăđcătipăcnă
trong các nghiênăcuă văýă đnhă hành vi nênă trongănghiênăcuănƠy, tácă giăcngătpă
trungătipăcnăbaămôăhìnhănƠyăchoănghiênăcuăcaămình.ăThôngăquaăvicătipăcnăcácălýă
thuytănƠy, tácăgiăsăđănghămôăhìnhănghiênăcuăvăụăđnhăhcăanhăvnăquaămng tiă
VităNamănóiăchungăvƠătiăTp. HCM nói riêng.
8
3.1.3 Mô hình hành đng hp lý (TRA - Theory of Resonable Action)
Hình 3.1 Mô hình hành đng hp lý - TRA (Ajzen và Fisbein nm 1975)
ThuytăhƠnhăđngăhpălý, giăttălƠăTRAă(TheoryăofăResonableăAction)ăđcă
AjzenăvƠăFisbeinăđaăraăvƠoănmă1967ăvƠăsauăđóăđcăhoƠnăchnhăvƠoănmă1975. Theo
đóăthìăụăđnhăhƠnhăviă(BehaviouralăIntention)ălƠăyuăt duyănhtăgiiăthíchăchoăhƠnh vi.
ụăđnhăhƠnhăviăđcăquytăđnhăbiăhaiăyuăt là Tháiăđă(Attitude)ăvƠăTiêuăchunăchă
quan (Subjective Norm).
Tháiăđă(Attitude):ăắthăhinăsăđánhăgiáătíchăccăhayătiêuăccăcaămtăngiăvă
mtăhƠnhăvi”ă(Ajzenă1991, tr 188), đcăxácăđnhăbi:
- Nimătinăđiăviăcácăthucătínhăsnăphm.
- oălngănimătinăđiăviăcácăthucătínhăcaăsnăphm.
Tiêu chună chăquană (SubjectiveăNorm):ă ắlƠă nhnă thcăcaă nhngăngiănhă
hng, sănghăcáănhơnăđóănênăhayăkhôngănênăthcăhinăhayăkhôngăthcăhinăhƠnhăvi”ă
(Ajzen 1991, tr 188), đcăxácăđnhăbi:
- Nimătinăđiăviănhngăngiănhăhngăsănghătôiănênăhayăkhôngănênăthcă
hinăhƠnhăviăđó.
- SăthúcăđyălƠmătheoăýămunăcaăngiănhăhng.
9
MôăhìnhăhƠnhăđngăhpălýădaătrênăgiăđnhărngăconăngiăraăquytăđnhăcóălýă
tríăcnăcăvƠoăthôngătinăsnăcóăvƠăýăđnhăhƠnhăviăcaăhăđăthcăhinăhayăkhôngăthcă
hină mtăhƠnhă vi, nó là yuăt trungă gianăcaăhƠnhă viă chínhăthc.ă Giă đnhă nƠyă cóă
nhngăgiiăhnănhtăđnhăđiăviăktăqu, biăvìănóărtăkhóăchăraămtăcáchăchínhăxácă
hành vi mongăđi, mcătiêuăhngăđnăvƠăkhongăthiăgianăămiătìnhăhung.ăLiăthă
caămôăhìnhănƠyăđóălƠăktălunăvăvaiătròăquanătrngăcaăTiêuăchunăchăquan trong các
hƠnhăviăcăth.ăMôăhìnhăTRAăđƣăchoăthyăđcăkhănngădăbáoăsăhìnhăthƠnhăýăđnhă
hành vi điăviărtănhiuăloiăsnăphmădchăvăkhácănhauă(Chung, J.E. và Pysarchik,
D.T. 2000).
3.1.4 Mô hình hành vi d đnh (TPB - Theory of Planned Behaviour)
Hình 3.2: Mô hình hành vi d đnh TPB (Ajzen, 1991)
Ajzen (1991)ăđƣămărngămôăhìnhăhƠnhăđngăhpălýă(TRA)ăbngăcáchăđaăthêmă
cácăđiuăkină khácăvƠoămôăhìnhăđóălƠăxétăđnă SăkimăsoátăhƠnhăviăđcăcmănhn
(Perceived Behavioral Control).
SăkimăsoátăhƠnhăviăđcăcmănhn: ắphnăánhăvicăd dƠngăhayăkhóăkhnăkhiă
thc hinăhƠnhăvi;ăđiuănƠyăphăthucăvƠoăngunălcăsnăcóăcaăcácăngunălcăvƠăcă
hiăđăthcăhinăhƠnhăvi”ă(Ajzenă1991, tr 183), đcăxácăđnhăbi:ăNimătinăkimăsoátă
10
(Control Beliefs), nimătinăcaămtăcáănhơnăvăsăhinădinăcaăcácăyuăt cóăthătoă
điuăkinăhocăcnătrăvicăthcăhinăhƠnhăvi.
Trong mô hình này, Ajzenăchoărngăý đnhăhƠnhăviăbănhăhngăbiăTháiăđ,
Tiêuăchunăchăquan và SăkimăsoátăđcăcmănhnăđiăviăhƠnhăvi.ăTháiăđăđiădină
choănimătinătíchăccăhayătiêuăccăcaăconăngiăvƠăsăđánhăgiáăvăhƠnhăviăcaămình.ă
Tiêuăchunăchăquan lƠănhnăthcăcaăconăngiăvăápălcăchungăcaăxƣăhiăđăthăhină
hayăkhôngăthcăhinăhƠnhăvi, vƠăngcăliănóăđcăquytăđnhăbiănimătinăchunămcă
caăconăngi.ăCuiăcùng, SăkimăsoátăhƠnhăviăđcăcmănhnăchoăbitănhnăthcăcaă
conăngiăvăvicăthăhinăhayăkhôngăthăhinăhƠnhăviăkhiăbăkimăsoát.
3.1.5 Mô hình chp nhn công ngh (TAM - Technology Acceptance Model)
Davisă(1989)ăđƣămărngăthêmămôăhìnhăTRAăbngăcáchătpătrungăvƠoă2ănhómă
yuăt căbnănhăhngăđnăýăđnhăhƠnhăviătrongăvicăsădngăcôngănghăvƠăgiălƠămôă
hìnhăchpă nhnăcôngă nghă - TAM (Technology Acceptance Model). Mô hình TAM
choărngăSăhuăíchăđcăcmănhn (Perceived Usefulness) và Tínhădăsădng đcă
cmănhnă(Perceived Ease of Use)ănh hngăđnăýăđnhăsădngăcôngănghăthôngătină
(Davis 1989).
Hình 3.3: Mô hình chp nhn công ngh - TAM ( Davis, 1989)
11
GiăđnhălýăthuytăcaămôăhìnhănƠyălƠăvicăsădngăhăthngăđcăquytăđnhă
biăýăđnhăsădngăvƠănóăbănhăhngăbiăSăhuăíchăđcăcmănhnăvƠăTháiăđătrongă
vicăsădngăhăthng.ăTháiăđ thìăbănhăhngăbiănimătinăcáănhơnăliênăquanăđnăSă
huăíchăđcăcmănhn và Tínhădăsădng đcăcmănhnăđiăviăhăthngăđó.ă
Săhuăíchăđcăcmănhn (Perceived Usefulness):ăắlƠămcăđămƠămtăngiă
tinărngăsădngămtăhăthngăđcăthùăsănơngăcaoăktăquăthcăhinăcaăh”ă(Davis
1989, tr 320).
Tínhădăsădng đcăcmănhnă(Perceived Ease of Use):ăắlƠămcăđămƠămtă
ngiătinărngămtăhăthngăđcăthùăsăkhôngăcnăn lc”ă(Davis 1989, tr 320).
Rtănhiuănghiênăcuăvăsădngăhăthngăthôngătinăđcăthcăhinădaătrênămôă
hình TAM, huă htă cácă nghiênă cuă nƠyă nhmă vƠoă vică đoă lngă să chpă nhnă caă
ngiăsădngăđiăviăhăthngăcôngănghăthôngătină(AdamsăvƠăcácăđngăs, 1992),
các yuăt nhăhngăđnăsăchpănhnăhăthngăthôngătină(StraubăvƠăLimayem, 1995),
sădngăhăthngătăbáoăcáoă(Szanja, 1996)ăđƣăcngăc thêmăchoăgiăthuytăcaămôă
hình TAM, đóălƠăSăhuăíchăđcăcmănhn liênăquanătrcătipăđn vicăsădngăhă
thngăcôngănghăthôngătin.ăDavisăvƠăVenkateshă(2003)ăthìăchngă minhăđcăsănhă
hngătrcătipăcaăTínhădăsădng đcăcmănhnăđiăviăvicăchpănhnăcaăhcă
viên trongălnhăvcăcôngănghăthôngătin.ăNgoƠiăra, môăhìnhăTAMăcngăđƣăđcăcác nhà
nghiênăcuăngădngărtănhiuătrongăcácănghiênăcuăvăýăđnhăhƠnhăviăđiăviăvicăhcă
quaămng.
Trong bngă2.2, điăchiuăsoăsánhăcácăđimămnhăvƠăđimăyuăcaăbaămôăhìnhă
trên.ăTrongăđóăchoăthyărngămôăhìnhăTRAăđcăsădngăthƠnhăcôngăvƠăphăbinătrong
vicănghiênăcuăgiiăthíchăýăđnhăhƠnhăviănhngănóăcóăhnăchălƠăkhôngăxemăxétăđnă
các yuă t (bin)ă bênăngoƠi, môăhìnhăTPBăthìăápădngăchoănhngăvnăđătngăđiă
phcătpăvƠăkhóăhiuăliênăquanăđnătháiăđăvƠănimătin.ăTrongăkhiăđóămôăhìnhăTAMăthìă
12
phù hpăchoănhngănghiênăcuăvăcácăvnăđăliênăquanăđnăápălcăxƣăhiătrongăvică
chpănhnăcôngăngh, phùăhpănhtăđănghiênăcuăvăụăđnhăhcăanhăvnăquaămng.
Bng 3.2: So sánh mô hình TRA, TPB, TAM
Mô hình
Miăquanăh
imămnh
imăyu
Mô hình TRA
ắHƠnhă viă đcă
toăraătăýăđnhă
vƠă ýă đnhă thìă
đcă quytă
đnhă biă Thái
đă caă miă
ngiă điă viă
vică thcă hină
hành vi và Tiêu
chună chă
quan”.
(Fishbein và
Ajzen, 1975)
Nimă tină +ă Să
đánhăgiáă Thái
đ.
Nimă tină chună
mcă +ă đngă că
thúcăđyă Tiêu
chunăchăquan.
Tháiă đă +ă Tiêu
chună chă quan
Ý đnhă hƠnhă
vi.
ụă đnhă hƠnhă viă
hƠnhă viă thcă
s.
Khă nngă dă
báoăttăýăđnhă
hành vi đcă
chngă minhă
viă nhiuă loiă
snă phmă
khác nhau.
TRAă lƠă mtă
mô hình
nghiênăcuăttă
đcă thită kă
nhmă giiă
thíchă huă nhă
ttă că cácă
hƠnhă viă caă
conăngi.
Khách hàng khôngă kimă
soátăhoƠnătoƠnăhƠnhăviăcaă
hă trongă mtă să điuă kină
nhtăđnh.
nhă hngă trcă tipă caă
Tiêuă chună chă quan điă
viă ýă đnhă hƠnhă viă lƠă rtă
khóăđă táchă raă khi nhngă
nhă hngă giánă tipă caă
Tháiăđ.
Khôngă xétă đnă cácă đcă
đimă cáă nhơn, nhơnă khuă
hayă vaiă tròă xƣă hiă nhă
hngăđnăhƠnhăvi.
13
Mô hình
Miăquanăh
imămnh
imăyu
Mô hình TPB
ắSă kimă soátă hƠnhă
viă đcă cmă nhnă
điă viă vică cóă snă
ngunălcă vƠănhngă
căhiăchoăvicăthcă
hinăhƠnhăviăthìănhă
hngă đn ýă đnhă
hành vi. Hành vi
cngă bă nhă hngă
bi tpă quán, thói
quenăvƠăsăgiăý”.
(Ajzen, 1985)
Nimătină+ăSăđánhăgiáă
Tháiăđ.
Nimătinăchună mcă +ă
đngă că thúcă đyă
Tiêuăchunăchăquan.
HƠnhă viă kimă soátă +ă
Tínhă dă să dngă đcă
cmănhnăKimăsoátă
hành vi đcă cmă
nhn.
Tháiă đă +ă Tiêu chună
chă quană +ă Kimă soátă
hành vi đcăcmănhnă
Ý đnhă hƠnhă viă
hành vi.
Mtămôăhìnhărngă
hnă môă hìnhă
TRA.
Môăhìnhăcóăsăhă
trămangătínhăthcă
chngă trongă vică
dă báoă hành vi
trongă lnhă vcă hă
thngăthôngătinăvƠă
mtă să lnhă vcă
khác.
Các khái
nimă khóă
đăxácăđnhă
vƠă đoă
lngă
trong
nghiên
cu.
Môăhìnhăbă
hnăchăbiă
să cngă
tuynă xyă
raă ă cácă
bină đcă
lp.